Clădirea Arhivelor Naţionale din Iaşi, în pericol

Nepăsarea autorităţilor din Iaşi face ca Arhivele Naţionale să fie într-o stare avansată de degradare.

Manuscrise unicat, pentru care colecţionarii împătimiţi ar plăti milioane de euro, riscă să dispară în următorii ani.

Directorul instituţiei, Cătălin Botoşăneanu, subliniază că imobilul Arhivelor Naţionale are fundaţia tot mai fragilă.

În această clădire se păstrează documente importante între care peceţile pe care le-a pus personal pe documente, acum peste 500 de ani, domnitorul Ştefan cel Mare; acte originale din timpul lui Alexandru cel Bun sau Matei Basarab.

La Arhivele Statutului mai există un exemplar din celebrele timbre intitulate "Cap de bour", apărute pentru prima dată în România în anul 1858, care astăzi valorează şi peste 100 de mii de euro; unul dintre cele mai vechi înscrisuri interne redactate in spaţiul Ţărilor Române, tocmai la 1399, şi care aparţine lui Iuga Vodă; toate deciziile oficiale ale domnilor Moldovei; catalogul în care Ion Creangă punea note şcolarilor şi corespondenţa personală a lui Mihai Eminescu, ce însumează peste patru mii de scrisori.

Acestea sunt doar câteva dintre comorile care se înghesuie în rafturile Arhivelor Naţionale de la Iaşi.

Cladirea este degradată

Fundaţia a devenit tot mai afectată pentru că în urmă cu opt ani au început lucrările la noua cladire.

De aceea, partea de jos a imobilului se surpă, iar cladirea nouă nu este gata din lipsa banilor.

Aşa că toată arhiva rămâne în acelaşi loc, adică în cele opt depozite neaerisite corespunzător, cu o umiditate ridicată, ceea ce duce la apariţia mucegaiului.

Condiţiile în care muncesc zilnic cei căţiva angajaţi. Le cad unghiile, suferă de alergii rare şi au fost operaţi la gât din cauza microbilor şi a bacteriilor care le atacă organismul fără milă adaugă Cătălin Botoţăneanu.

Profesorul Gheorghe Enache vine de 25 de ani la Arhivele Statului şi recunoaşte că soarta documentelor, dar şi a clădirii este sub semnul întrebării.

Cei 16 mii de metri liniari de documente stau în opt depozite arhipline în care nu există aerisire iar toate acestea sunt şterse şi curăţate atât cât se poate de către angajaţii de la Arhive.

Deja câteva mii de documente, ce fac parte din patrimoniul naţional şi care sunt unicat, s-au distrus iremediabil.

Actualul spaţiu de depozitare a fost dat în folosinţă în anul 1976 şi are o perioadă de întrebuinţare stabilită la 40 de ani.