Cine judecă legalitatea grevei judecătorilor?

Preşedintele Traian Băsescu le cere magistraţilor să înceteze acţiunile de protest.

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, şeful statului motivează că prin forma de protest la care recurg, procurorii şi judecătorii refuză să îndeplinească un serviciu public, încălcând dreptul cetăţenilor de a avea acces la justiţie.

"Reluarea activităţii instanţelor este extrem de importantă atât pentru cetăţeni, cât şi pentru întreaga societate", îi scrie Traian Băsescu lui Virgil Andreieş, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Biroul de Presă al Consiliului Superior al Magistraturii a precizat, vineri, că scrisoarea trimisă de şeful statului preşedintelui consiliului va fi supusă atenţiei plenului în următoarea şedinţă.

La şedinţa CSM de ieri, preşedintele Traian Băsescu a fost acuzat de unii magistraţi că "nu ajută justiţia, ci mai degrabă o înfundă" prin acuzaţiile pe care şeful statului le-a adus la adresa reprezentanţilor sistemului.

Protestul magistraţilor a început încă din 1 septembrie.

Reţeaua naţională a adunărilor generale ale judecătorilor contabilizează zilnic situaţia instanţelor care participă la protest.

Purtătorul de cuvânt al Reţelei Judecătorilor, Cristi Danileţ, a declarat că "toate cele 240 de instanţe din România - este vorba de judecătorii, tribunale, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi-au restrâns activitatea de judecată doar la anumite tipuri de cauze."

Nu toată lumea este de acord cu protestul magistraţilor.

"În cazul în care funcţionarii publici ar face grevă şi greva ar fi ilegală, ea ar fi declarată ilegală de justiţie. În cazul unei greve ilegale a justiţiei, nu se poate pronunţa nimeni. Magistraţii folosesc cuvântul "protest" pentru a nu spune "grevă", greva fiind interzisã prin statutul lor.", explică Laura Ştefan, director de proiecte la Societatea Academică Română.

Magistraţii au înaintat 17 solicitări care, odată rezolvate, protestul ar înceta. Printre solicitări, acordarea Justiţiei a 1% din Produsul Intern Brut, colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu, eliminarea obligaţiei de participare a judecătorilor la scrutinele electorale, salarizarea pe picior de egalitate cu celelalte două puteri în stat.

"Am primit solicitări de la parlamentari pentru a le da un proiect de lege, pentru modificarea legii taxelor de timbru, în vederea reîntoarcerii acestora în bugetul Justiţiei. În plus, am depus mai multe amendamente la legea salarizării unice, în ce priveşte capitolul privitor la judecători, procurori şi personal auxiliar. Vom stabili de comun acord un calendar, dar numai în mãsura în care vom putea sã încheiem un pact între cele trei puteri din stat.", a concluzionat Cristi Danileţ.

Premierul Emil Boc a declarat la România Actualităţi că "doleanţele magistraţilor sunt îndeplinite" şi că aceştia sunt trataţi în viitoarea grilă de salarizare bugetară "ca şi ceilalţi, fără discriminare".