Chestiunile legate de Canalul Bîstroe "vor fi clarificate în discuțiile bilaterale între Ministerul Afacerilor Externe român și cel ucrainean"

Daniela Petrican: România nu va permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării și cere stoparea lucrărilor de pe Canalul Bâstroe, conform conducerii Camerei Deputaților, care consideră că autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrurile să revină la normal.

Cătălin Cîrnu: O analiză a situației este realizată la Ministerul Transporturilor, însă ambasadorul Ucrainei la București a declarat că țara sa nu desfășoară activități de dragare care să aibă ca scop adâncirea căii de navigație pe Canalul Bâstroe, ci doar activități de natură operațională, menite să asigure navigabilitatea până în Portul Ismail.

Daniela Petrican: Discutăm pe acest subiect cu deputatul Mircea Fechet, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic, membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera și fost ministru al mediului. Bună dimineața.

Cătălin Cîrnu: Bună dimineața.

Mircea Fechet: Bună dimineaţa.

Daniela Petrican: Am citit, cunoaștem declarațiile oficiale ale conducerii Camerei. Domnule deputat, există la parlament o analiză a situației în acest moment?

Mircea Fechet: Am putea spune că există, deși aș vrea să clarific încă de la început faptul că, la acest moment, cel puțin, rolurile instituțiilor statului sunt bine definite. Dacă până acum a participat în mod activ fie Ministerul Mediului, fie Ministerul Transporturilor, astăzi la stadiul în care ne aflăm, chestiunea va fi gestionată, cel mai probabil, exclusiv de Ministerul Afacerilor Externe, cu omologii lor ucraineni și, dacă va fi cazul, cu Comisia Europeană sau cu organisme de justiție europene. Or, din acest punct de vedere, în calitate de deputat, bineînțeles că sunt și eu preocupat, nu neapărat ca fost ministru al mediului sau ca membru al Comisiei de echilibru ecologic, ci în general preocupat de chestiuni care ar putea să afecteze biodiversitatea Deltei Dunării.

Cătălin Cîrnu: Da, aici este marea problemă care ne doare. În fine, Ucraina a furnizat informații bizare, au recunoscut la un moment dat ucrainenii că au adâncit Canalul Bâstroe. Ambasadorul chemat de către Ministerul de Externe a spus că sunt doar lucrări de întreținere. Cert este că, la un moment dat, a venit într-adevăr și o veste de la Bruxelles, după ce comisarul european Adina Vălean a spus că Ucraina lansase o cerere oficială la Comisia Europeană, dar trebuia să se înțeleagă, evident cu țara riverană, cu România. Vorbim însă de Delta Dunării, pentru că acolo s-ar putea întâmpla ceea ce nu ne dorim cu toții. Nu știu, guvernatorul Deltei Dunării, specialiștii au furnizat ceva informații până în acest moment?

Mircea Fechet: Am citit și câteva declarații ale guvernatorului, acum e bine să clarificăm și faptul că biodiversitatea nu ține cont de granițele între state. Partea Deltei Dunării se află și pe teritoriul ucrainean, iar aici aș vrea să amintesc faptul că Delta Dunării e o arie naturală protejată cu statut multiplu, este sit UNESCO, este sit RAMSAR, este arie naturală protejată din rețeaua NATURA 2000, ori rolul nostru este să protejăm această Deltă care e a treia în lume ca mărime, indiferent dacă impactul de mediu se desfășoară pe teritoriul României sau pe teritoriul statului ucrainean, pe noi ne interesează la fel de mult. Aș mai adăuga faptul că există niște reguli internaționale care nu spun că ai voie sau că nu ai voie să faci un canal cum este și canalul Bâstroe despre care discutăm, dar aceste reguli specifică foarte clar faptul că înainte de a efectua astfel de lucrări trebuie făcută o analiză foarte amănunțită de mediu, conform Convenției Espoo se numește ea iar impactul asupra mediului, făcut de niște specialiști, un studiu care durează foarte mult timp, descrie modul în care mediul este afectat sau nu și, în măsura în care este afectat, descrie măsurile specifice de conservare a speciilor, ori problema principală în cazul canalului Bâstroe este că la începutul acestor lucrări, cred că în anul 2004 s-a întâmplat, nu a fost efectuat un astfel de demers, nu a fost făcut o analiză a impactului asupra mediului- s-a făcut după efectuarea lucrărilor o astfel de analiză care astăzi, când discutăm este într-un proces de consultare împreună cu statul român, dar nicidecum, ea nu s-a încheiat. Există niște specii acolo ce vor fi afectate, dacă-mi amintesc corect, un număr de 24 de specii din 42 de specii monitorizate. Există niște fenomene de turbiditate ridicată. Şi, în fine, există cu siguranță un impact negativ asupra mediului, lucru care ne interesează cel mai mult, dincolo de alte probleme de ordin de transport maritim, economic, de port Sulina versus alte porturi, de canalul navigabil, bratul navigabil Sulina, pe care astăzi atât România, cât și Ucraina îl folosește pentru transportul mărfurilor pe Dunăre și așa mai departe.

Daniela Petrican: Bun, domnule deputat, și cum vedeți, dată fiind toată această situație, cum vedeți rezolvarea?

Mircea Fechet: Păi, dacă am înțeles bine de la ambasadorul statului ucrainean, ei au spus faptul că nu draghează, ci efectuează niște măsuri de...

Cătălin Cîrnu: Lucrări de întreținere.

Mircea Fechet: ... de întreținere a canalului, de colmatare sau ceva de genul acesta. Or, eu cred că la acest moment ar fi foarte bine să clarificăm ce anume fac, ce fel de lucrări se efectuează pe canal și aș mai adăuga faptul că în oricare dintre scenarii, fie că se efectuează doar lucrări de întreținere, fie că se adâncește, așa cum există astăzi suspiciuni că se adâncește canalul de la 3.9 metri la 7 metri și ceva spre 8 metri, pentru a permite navelor cu pescaj mare să pătrundă pe acel canal, eu cred că aceste chestiuni, repet, vor fi clarificate în relațiile, în discuțiile bilaterale între Ministerul Afacerilor Externe român și cel ucrainean. Cred că lucrările ar trebui oprite de urgență, înțelegând totodată contextul complicat în care ne aflăm din pricina agresiunii Rusiei împotriva statului ucrainean, pentru că eu sunt convins că ucrainenii au în vedere să folosească brațul Chilia pentru a transporta cereale sau alte mărfuri pe care le exportă și, bineînțeles, să sperăm că nu va trebui să ne judecăm pe la Curtea Europeană de Justiție sau prin alte foruri europene pentru o chestiune care ar putea să fie degradată ireversibil. Și mă refer aici la Delta Dunării.

Cătălin Cîrnu: E treaba, e treaba diplomației. Trebuie să ne îngrijim și noi, evident, și ucrainenii, de ceea ce înseamnă Delta Dunării. Mulțumim pentru prezența alături de noi la ”Apel matinal”.

Mircea Fechet: Cu mare drag!

Cătălin Cîrnu: Deputatul Mircea Fechet, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic și membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Cameră, printre altele și fost ministru al mediului, a fost invitatul de astăzi al ”Apelului matinal”.