Cheltuielile curente "golesc" buzunarele românilor
Potrivit cifrelor Institutului Naţional de Statistică, românii dau 87% din venituri pe cheltuieli curente, rămânând la final cu foarte puţini bani pentru investiţii sau educaţie.
04 Octombrie 2010, 14:04
Institutul Naţional de Statistică precizează că, în această primăvară, într-o gospodărie, veniturile totale medii lunare erau de aproximativ 2.340 de lei.
Pentru că într-o gospodărie trăiesc mai multe persoane, venitul pe persoană ar fi de 806 lei. În aceste sume estimate de INS intră atât veniturile în bani, cât şi în natură.
Din sumele câştigate într-o gospodărie peste 87% sunt cheltuite şi rămân puţin bani pentru investiţii, cum ar fi cumpărarea de locuinţe, pământ sau de echipament necesar producţiei gospodăriei.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că mare parte din consumul gospodăriilor, adică peste 40%, merge spre mâncare şi băuturi nealcoolice.
De asemenea, o componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă.
Mare parte a cheltuielilor cu locuinţa - peste 15% - a fost absorbită de consumul de utilităţi: apă, energie electrică şi termică sau gaze naturale.
Recreerea şi cultura au alocat sub 5%
Sociologul Mircea Chivu consideră că acest procent nu este cel mai rău posibil.
"Nu este foarte relevant, pentru că este vorba de trimestrul doi şi trimestrul doi este un trimestru în care nu sunt cheltuieli de căldură. Or, ştim că astea sunt mari.
"Practic, dacă la un moment dat constatăm că adunând cheltuielile cu întreţinerea locuinţei, cu utilităţile şi cele cu alimentele ajungem undeva la trei sferturi din consum, atunci situaţia începe să devină într-adevăr dramatică" spune Mircea Chivu.
Analiza publicată de INS mai arată că din totalul cheltuielilor într-o gospodărie în lunile aprilie, mai, iunie, aproximativ 16% merg pentru plata impozitelor, cotizaţiilor şi taxelor.
Pentru recreere şi cultură procentul alocat este de circa 3%, iar pentru comunicaţii de 5%.
"Este un fenomen relativ nou în România, adică de vreo doi ani, trei ani, au început ca anumite produse, cum este Internetul spre exemplu, să aibă o răspândire foarte largă, la nivel naţional. Suntem încă pe ultimul loc în Europa, ca procent de utilizator de Internet, creşterem destul de rapid" a declarat Mircea Chivu.
Sociologul consideră că unele cifre sublinază că în mediul rural am avea o populaţie îmbătrânită.
