Cheltuielile cu pensiile"depăşesc veniturile din contribuţii"
O analiză a Fondului Monetar Internaţional recomandă pentru echilibrarea sistemului de pensii reducerea pensiilor, majorarea contribuţiilor la sistemul de pensii şi creşterea vârstei de pensionare.
Articol de Sergiu Şteţ, 18 Iulie 2011, 15:27
Fondul Monetar Internaţional a publicat o analiză privind problemele cu care se vor confrunta sistemele de pensii în următorii ani.
Deficitele mari deja în multe ţări vor creşte la cele care au un sistem de pensii bazat pe solidaritate socială.
Aceste sisteme funcţionează pe principiul pensionarii primesc bani din contribuţiile celor ce muncesc în prezent.
La rândul lor, actualii contribuabili vor trebui susţinuţi de munca generaţiilor viitoare.
Problemele demografice, în special îmbătrânirea populaţiei, vor crea probleme din ce în ce mai mari la plata unor pensii rezonabile.
Există cel puţin trei căi pentru a rezolva această problemă, fiecare cu avantaje şi dezavantaje.
În analiza sa, FMI recomandă creşterea vârstei de pensionare.
Cheltuielile statelor cu pensiile au crescut semnificativ în ultimii 20 de ani odată cu creşterea speranţei de viaţă şi cu accelerarea procesului de îmbătrânire a populaţiei.
Multe dintre ţările care folosesc sistemul de pensii bazat pe solidaritatea între generaţii înregistrează deficite în creştere.
Cheltuielile cu pensiile depăşesc veniturile din contribuţiile la sistem
Mai precis, cheltuielile cu pensiile depăşesc veniturile din contribuţiile la sistem.
Pentru a reuşi să plătească pensiile, statul e obligat să se împrumute sau să ia bani de alte domenii.
Pe viitor, odată cu îmbătrânirea populaţiei, situaţia se va agrava, susţine analiza FMI.
Trei sunt metodele prin care sistemele de pensii bazate pe solidaritate pot fi echilibrate: reducerea pensiilor, majorarea contribuţiilor la sistemul de pensii şi creşterea vârstei de pensionare.
Fiecare dintre cele trei căi sau o combinaţie a lor, are avantaje şi dezavantaje.
Începând de anul trecut, valoarea pensiilor din România a fost decuplată de creşterea salariilor.
Aceasta înseamnă că în timp puterea de cumpărare a pensiilor va scădea, susţine preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin.
"An de an, pensia va fi într-o cursă perpetuă cu inflaţia, cu indicele preţurilor de consum, pentru că an de an pensia pe care o primeşte lună de lună va fi erodată de inflaţie, iar corecţia care să îl ajute să-şi protejeze venitul din pensie faţă de inflaţie, corecţia se produce abia în anul următor pentru perioada închisă. Spre exemplu, pentru 2012 corecţia va fi făcută cu inflaţia de pe 2011", a explicat Dumitru Costin.
Sistemul de pensii ar putea fi echilibrat prin majorarea vârstei de pensionare
Pensiile se indexează cu rata inflaţiei din anul precedent şi doar cu jumătate din creşterea salariului mediu pe economie.
Începând cu anul 2030, pensiile vor fi majorate doar cu rata inflaţiei.
O altă cale de echilibrare a sistemului de pensii aplicată deja în România este creşterea vârstei de pensionare.
Metoda este contestată de liderul BNS Dumitru Costin care spune că soluţia pentru sistemul de pensii din România ar fi creşterea numărului de angajaţi.
"Prioritate absolută pentru România nu ar trebui să fie nici creşterea contribuţiilor, pentru că ele sunt deja destul de sus ca nivel, nu creşterea vârstei de pensionare, pentru că ea oricum s-a produs anul trecut, cel mai improtant lucru este să creştem numărul de persoane ocupate" spune Dumitru Costin.
"Fiecare loc de muncă însă trebuie să contribuie la sistemul de securitate socială, evident şi la componenta de pensii. Asta e prioritatea absolută. Când ai patru milioane şi un pic de salariaţi şi ai un pic peste şase milioane de beneficiari, de pensionari, e clar că sistemul nu-l poţi ţine în echilibru", afirmă liderul BNS.
O altă soluţie: creşterea veniturilor din contribuţii
Reducerea deficitului sistemului de pensii poate fi realizată prin creşterea veniturilor din contribuţii.
Aceasta înseamnă că fie sunt majorate contribuţiile, fie trebuie crescut numărul persoanelor care contribuie la sistemul de pensii.
Cea mai bună metodă, susţine analiza FMI, este creşterea vârstei de pensionare.
În acest fel creşte suma totală contribuită de fiecare persoană, este redusă ca valoare totală plata către fiecare pensionar şi este încurajat consumul, pentru că o persoană activă are nevoi mai mari decât una pensionată.
Şi în România este aplicată această strategie.
Până în 2015, vârsta de pensionare va creşte la 65 de ani la bărbaţi şi 60 de ani pentru femei.
Ulterior însă, vârsta de pensionare pentru femei va continua să crească treptat urmând să ajungă în 2030 la 63 de ani.
