„Cele două Holocausturi” de care a fost afectată România

De Ziua Internţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, administraţia municipiului Baia Mare amplasează un grup statuar în fosta gară de unde au fost deportaţi evreii. Strada pe care se afla vechea sinagogă va fi redenumită în memoria victimelor Holocaustului - a informat primarul Cătălin Cherecheş. Primarul din Baia Mare a subliniat că istoria nu trebuie uitată, pentru a nu fi repetate greşelile trecutului, ceea ce aminteşte ce spunea un fiu al Sighetului, Eli Wiesel, laureat al Premiului Nobel: "Fără memorie nu există viitor".

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, sute de mii de evrei din Transilvania de Nord au fost deportaţi la Auschwitz; foarte puţini au supravieţuit. De Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului şi la 76 de ani după eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz, Ambasada României în statul Israel a adus un omagiu victimelor, cu mesajul pentru supravieţuitori şi generaţiile următoare că nu vor fi uitate niciodată crimele îngrozitoare care au fost comise.

Ambasadorul României, Radu Ioanid, a participat la o comemorare online organizată de Memorialul Yad Washem din Ierusalim şi, într-un interviu în exclusivitate acordat corespondentului RRA Dragoş Ciocîrlan, a vorbit despre activităţile organizate în acest an.

Radu Ioanid: Ambasada României a fost foarte activă în ceea ce priveşte comemorarea Holocaustului în acest an. În primul rând, am făcut o comemorare cu Muzeul Israel a pogromului de la Bucureşti, prin prisma lucrărilor lui Marcel Iancu, al cărui cumnat a căzut victimă pogromului. A fost un amestec de analiză a operei sale şi de prezentare a acestui tragic eveniment istoric. Asta, pe de-o parte. Pe de altă parte, Ambasada României lansează un program despre eliberarea Auschwitz-ului, dar cu nişte referiri concrete la România - mai precis, o prezentare a enciclopediei geografice a Holocaustului din Transilvania de Nord, o carte publicată la sfârşitul anului trecut - un opus, mai precis - de către Institutul Wiesel, autorii fiind Randolph Braham şi Zoltán Tibóri Szabó. Fiecare localitate din Ardealul de Nord şi din Maramureş care a avut o comunitate evreiască, toate ghetourile, precum şi soarta evreilor din aceste regiuni deportate de jandarmeria maghiară în coordonare cu SS-ul german îşi găsesc loc în această carte absolut impresionantă.

Reporter: Domnule ambasador, vreme îndelungată v-aţi ocupat de studierea documentelor legate de Holocaustul din România. Puteţi să-mi enumeraţi câteva dintre aceste documente semnificative pentru cercetarea Holocaustului?
Radu Ioanid: În momentul când discutăm despre Holocaustul în România trebuie să discutăm despre geografie şi jurisdicţie, pentru că de fapt România a fost afectată de două Holocausturi - ca să mă exprim poate nu foarte corect în limba română. Discutăm despre Holocaustul la care au participat autorităţile române ale regimului Antonescu, cu şi fără legionari, şi discutăm despre Holocaustul din Ardealul de Nord, unde făptaşii sunt, aşa cum am menţionat deja, jandarmeria maghiară, autorităţile horthiste maghiare şi cele germane, cele naziste. În materie de documente, discutăm despre milioane şi milioane de pagini care există în arhivele din România şi arhivele din Ungaria. Absolut impresionante au fost, spre exemplu, ordinele telegrafice ale lui Ion Antonescu de masacrare a zeci de mii de evrei la Odesa, ordine transmise prin poştă de Radu Davidescu - şefului de cabinet, colonelul Radu Davidescu -, preluate de căpitanul Anca, care mult mai târziu, acum câţiva ani, a depus o mărturie foarte interesantă în legătură cu aceste ordine care i-au trecut prin mână.
De partea cealaltă, a Holocaustului din Ardeal, organizat de autorităţile maghiare, din nou există documente absolut impresionante legate de ghetoizarea, torturarea evreilor din Ardealul de Nord de către autorităţile horthiste şi deportarea lor. Deci, în ambele cazuri, avem o masă de documente absolut impresionantă.

Reporter: România are astăzi una dintre cele mai argumentate legislaţii pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei. Cum vedeţi atitudinea autorităţilor române în momentul de faţă?
Radu Ioanid: Trebuie să vă spun că lucrurile care, din punctul de vedere al asumării trecutului în ceea ce priveşte Holocaustul, antisemitismul şi negarea Holocaustului, până în anul 2003 arătau destul de rău - discutăm despre un revizionism, negaţionism accentuat produs, încurajat de partidele de extremă dreaptă, dar tolerat de autorităţi, după asumarea de către autorităţile române a Raportului Wiesel, s-a observat o îmbunătăţire radicală a situaţiei din punctul de vedere al asumării trecutului, din punctul de vedere al educaţiei în materie de istorie a Holocaustului, din punctul de vedere a ceea ce trebuie făcut şi ceea ce nu trebuie făcut în materie de monumente publice. Sigur că în ceea ce priveşte educaţia se pot face mult mai multe lucruri. Am fi ipocriţi dacă am susţine că în materie de aplicare a legislaţiei lucrurile arată bine, situaţie cunoscută de clasa politică românească, de conducerile Ministerului Justiţiei. Aici lucrurile nu arată tocmai bine.