Cei care doresc vaccinuri contra meningitei trebuie să se adreseze farmaciilor

Europa se confruntă cu o creștere masivă a numărului de cazuri de rujeolă, una dintre cele mai contagioase boli infecțioase cunoscute, cu un număr de 5.500 de cazuri raportate doar anul acesta. România conduce detașat, din păcate, la capitolul îmbolnăviri, peste 1.000 de cazuri de rujeolă fiind notificate în luna mai doar în țara noastră.
Cele mai multe dintre acestea provin din județele Vaslui, Bacău și Satu Mare, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, date care arată că în 2025 au fost utilizate aproape 21.000 de doze de vaccin ROR din stocul național. Pe această temă discutăm astăzi cu invitatul "Apelului matinal", doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină Familiei și coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Înainte de toate, plecând de la această statistică, unde poate duce rujeola netratată și, evident, fără vaccin la cei mici?
În final, poate să ducă la deces. Nu întâmplător, unul, două cazuri din o mie de copii care se îmbolnăvesc de rujeolă își pierd viața. Deci, avem o mortalitate pe care o cunoaștem, dar în afară de mortalitatea despre care vorbim, există posibilitatea ca tot un caz dintr-o mie de copii care se îmbolnăvesc să dezvolte ceea ce se numește encefalită cu sechele pe parcursul întregii vieți. Pur și simplu, copilul respectiv va avea o viață amprentată de evenimentul acesta care se întâmplă, de obicei, în copilărie. Mai există posibilitatea apariției pneumoniei rujeoloase, a laringitei rujeoloase, a conjunctivitei rujeoloase, a multor altor afecțiuni, care ele însele pot fi un motiv de îngrijorare destul de important, mai ales că vorbim de o boală care poate fi prevenită 100% prin vaccinare.
Dar haideți să mai spunem o dată, cum arată semnele îmbolnăvirii cu rujeolă?
În momentul în care un copil se îmbolnăvește de rujeolă, el are o perioadă de aproximativ 7-14 zile în care nu prezintă niciun semn, este perioada de incubație, de la momentul contactului cu o persoană care este bolnavă. Apoi, primele semne constau în febră, febră care nu este asociată cu exantemul, cel care ne duce la concluzia că ar putea să fie o rujeolă acolo și dispunem izolarea. Există o perioadă de 24-48 de ore, chiar 72 de ore, în care copilul bolnav prezintă un simptom nespecific, febra, până la momentul în care apare exantemul, care e specific, pe care noi îl recunoaștem la acești copii, are anumite caracteristici. După care încep să apară celelalte semne, este un copil care plânge, apare conjunctivita, poate să apară o voce, să zicem, modificată, deci disfonia, așa îi spunem, expresia aprinderii laringiene, și, bineînțeles, poate să dezvolte și alte simptome, după cum am spus, cele care se referă la componenta pulmonară, poate să ducă la apriția dispneei, sau la componenta neurologică, din cauza apariției, cum am spus, a encefalitei. Mai este încă un aspect foarte important de precizat, faptul că, iacătă, fiindcă există această perioadă până la apariția exantemului, adică acelor leziuni la nivelul pielii, care ne fac pe noi, pe medici, să suspicionăm că este vorba de rujeolă, mai există posibilitatea să apară semnul coplic, adică o leziune la nivelul vestibulului bucal, pe care o putem identifica în acest interval de timp, dar iarăși, practic, copilul acela este interpretat de către profesioniști, de către medicii respectivi, de către părinți, că are o viroză banală. Ei bine, stând în comunitate cu aceste simptome, copilul este contagios și se pot îmbolnăvi alți copii de aici, lucru care se întâmplă mai ales la copiii care ajung să se interneze în spital. Ei sunt plasați uneori în anumite secții, împreună cu alți copii și acei copii devin victime ale unei boli, din păcate, care poate fi preveninte prin vaccinare. Mai ales dacă vorbim de copii sub un an, adică de sugari, care nu pot fi vaccinati până la vârstă de un an.
Statele mari europene sunt afectate de sute de cazuri, în timp ce țara noastră înregistrează mii de îmbolnăviri. La fel, în România sunt județe pe care le-am trecut mai devreme în revistă, Vaslui, Bacău și Satu Mare, cu o incidență mai mare. De ce?
Pentru că lucrurile sunt foarte simple aici. Rujola este una dintre cele mai contagioase boli pe care le cunoaștem. Adică, în momentul în care într-o comunitate care, zicem noi, este susceptibilă, adică nu are protecție, ceea ce se numește herd immunity - imunitatea de turmă sau de grup - în momentul în care a intrat un singur caz, este posibil să apară 16, 18 alte noi cazuri de la, repet, o singură persoană. Ce înseamnă o persoană susecptibilă? Înseamnă o persoană care se poate îmbolnăvi, deoarece nu are protecție obţinută fie prin vaccinare, fie prin boală. Acestea sunt cele două condiții. Câtă vreme copiii nu sunt vaccinați - și ne referim aici la copiii mai mari de un an - în momentul în care a apărut un caz într-o localitate, pe o stradă sau într-o scară bloc, în care există număr mai mari de persoane susceptibile, după cum spuneam, este doar un pas /.../ a acestui virus şi acestei boli cu, practic, îmbolnăvirea tuturor celor care nu au trecut prin boală sau nu au fost vaccinaţi. Aceasta este caracteristica acestei afecțiuni. Mi-aduc aminte, cred că în anul 2016-2017, când un parlamentar român se întreba, la un moment dat, trecând pe seama teoriei conspirației, că ceva era suspect la momentul respectiv în regiunea de vest a țării, adică județele Arad, Timișoara, unde noi aveam sute de cazuri, iar vecinii noștri unguri, care au o graniță și graniță permeabilă, n-au niciun caz. Dumnealui considera că este suspect, din punct de vedere științific. Pentru noi este foarte clar, câtă vreme Ungaria are acoperiri vaccinale de peste 95%, iar noi obținem 66% sau 86% la vârsta de 2 ani, se strâng un număr de copii care deţin o masă critică și în acel moment apar epidemiile de rujeolă, cele care duc în final la un număr mai mare de cazuri, așa cum ați constatat și dumneavoastră şi mai ales în anumite județe, nu întâmplător în acele județe în care acoperirea vaccinală este mai mică decât față de media naţională.
Da, există încă o reticență în România cu privire la vaccinare, indiferent de tipul de vaccin despre care am putea vorbi. De ce această reticență?
Sunt mai multe cauze aici. În primul rând, pentru că vorbim acum de vaccinarea copiilor. Încă în România, vaccinarea copiilor reprezintă o normă socială. Și acesta este un lucru. Însă, există un număr de părinți care au ales să nu-și vaccineze copiii, fie că au fost ei induşi în eroare - şi eu vreau să punctez acest lucru către ascultătorii dumneavoastră - un părinte care decide să nu-și vaccineze copilul (...) este un părinte în eroare. Tot felul de dezinformaţii apar pe social-media, în special, dar nu numai pe social-media, pe de o parte, iar pe de altă parte de posibilitatea ca dumnealor să nu treacă, să zicem, din punct de vedere /.../, care este fenomenul și mai ales care sunt avantajele vaccinării, practic, luând o decizie care este greșită și mai /.../ perspectiva sănătății. Un alt motiv pentru care se întâmplă acest lucru în România în acest moment este, noi spunem, fenomenul de delăsare. Adică așteaptă până în ultima clipă, lasă că îl vaccinez la următoarea, ba îl vaccinăm săptămâna viitoare și așa mai departe. Și întotdeauna apar alte priorități, practic mulţi dintre părinţi prioritizând activităţile obișnuite, casnice, zinice, în defavoarea prezentării copilului pentru vaccinare atunci când trebuie să o facă.
Două întrebări cu răspunsuri scurte, vă rugăm. Dacă am avut rujeolă, o mai putem face odată? E o întrebare venită din partea multor ascultători.
Nu, doar în cazul unor persoane care suferă o imunosupresie severă și nu au capacitatea de răspuns, ar putea să se îmbolnăvească, dar aceste fenomene sunt foarte rare. Odată ce te-ai îmbolnăvit o dată de rujeolă, șansa ca să te îmbolnăvești a doua oare este aproape redusă.
Și încă o întrebare venită de la mulți ascultători. În farmacii nu s-ar mai găsi unul dintre vaccinurile contra meningitei. Ce pot face părinții în acest caz?
În cazul în care - fac precizarea că vaccinarea împotriva meningitei pentru copii încă nu este gratuită decât pentru acei copii care prezintă anumite comorbidități şi ele sunt definite în protocol, însă, pentru că avem un număr mai mare de persoane care doresc vaccinarea, inclusiv la liber, pe bani, într-adevăr producătorii nepregătindu-se pentru o piață în care să livreze vaccin, cum ar fi în programul național, adică cantitate mai mare, această solicitare pentru aceste vaccinuri e din ce în ce mai mare, ca atare putem să asistăm la întârzieri. Pur și simplu, părintele trebuie să se adreseze unei farmacii, în general, acele farmacii care au și vaccinuri, ei pot să pună această întrebare și să facă comandă. Iar în momentul în care farmacia va reuși să aducă vaccinul, în acel moment se vor deplasa la farmacie cu un termos, obligatoriu deplasarea de la farmacie mai departe către medicul vaccinator trebuie să se facă în condiții de siguranță, temperatura între 2 și 8 grade Celsius și el trebuie administrat de obicei la medicul de familie, care va și înregistra vaccinul respectiv în Registrul Electronic Național de Vaccinări.
Atenți la toate detaliile. Cu mulțumiri, încă un semnal de alarmă pe care l-am tras alături de invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Drum bun, apropo, că tot vă aflați la volan sau poate călătoriți.
Mulțumesc foarte mult!
Doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei și coordonatorul Grupului Național de Vaccinologie.