Ce vor sindicatele de la legea pensiilor?

Potrivit premierului Emil Boc, legea pensiilor, legea salarizării unitare şi legea educaţiei reprezintă proiectele prioritare ale guvernului.

Premierul a subliniat că reforma pensiilor este necesară pentru a elimina "privilegiile şi discriminările din sistem".

Sindicatele contestată însă vehement că efectul legii ar consta în acest lucru, ci nu în deteriorarea condiţiei viitorului pensionar şi implicit, a actualului salariat.

Marile nemulţumiri

Principalele nemulţumiri sunt legate de majorarea vârstei de pensionare şi modul de calcul al punctului de pensie.

Calcularea punctului de pensie în funcţie de inflaţie - aşa cum prevede actualul proiect - înseamnă în timp scăderea puterii de cumpărare.

De aceea, pentru pensionari este foarte important să se respecte actuala lege, care prevede ca punctul de pensie să reprezinte 45% din salariul mediu brut pe economie, iar majorarea să se facă în raport cu acesta.

O altă propunere a sindicatelor se referă la vârsta de pensionare.

Aşa cum declara liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu, compromisul acceptabil ar fi ca aceasta să ajungă, în anul 2030, la 64 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi şi asta pentru că speranţa de viaţă a românilor este mai mică decât în alte state europene şi de altfel şi condiţiile de muncă din ţara noastră sunt mai dificile.

La ora actuală, femeile se pensionează la 58 ani şi nouă luni, iar bărbaţii, la 63 ani şi nouă luni.

Îţi poţi păstra locul de muncă până la 65 de ani?

Creşterea vârstei, până în 2030, se va face treptat, până se va ajunge la egalizarea vârstelor.

Sindicatele mai cer ca vârsta de pensionare pentru femeile care au avut în îngrijire copii să fie diminuată pentru fiecare copil crescut.

Patronatele cer ca înainte de elaborarea unui astfel de proiect să existe politici coerente de ocupare, astfel încât, dacă se acceptă vârsta de pensionare 64 sau 65 de ani, să existe şi certitudinea că aceste persoane nu îşi vor pierde locul de muncă sau vor găsi locuri de muncă, înainte cu un an sau doi ani de pensionare.

Magistraţii, vârf de lance

Sindicatele din Apărare, Ordine Publică, Siguranţă Naţională şi din Magistratură cer ca angajaţii să nu fie incluşi în această lege, să beneficieze de norme distincte, ca recunoaştere a riscurilor la care se expun, şi a îngrădirilor pe care le au.

De exemplu magistraţii nu au dreptul să mai desfăşoare nicio altă activitate care să le aducă venituri.

Magistraţii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrag atenţia că proiectul legii pensiilor nu respectă normele comunitare, jurisprudenţa CEDO şi a Curţii Constituţionale.

Fostul preşedinte al CSM, Virgil Andreieş i-a atras atenţia ministrului Cătălin Predoiu că dacă se vor menţine actualele prevederi din proiectul legii, magistraţii se vor judeca chiar şi la CEDO pentru drepturile lor.

''Dacă guvernul se amăgeşte şi crede că magistratura româna va ceda se înşală. Magistraţii români au învăţat să-şi apare drepturile", a avertizat Virgil Andreieş.

Consiliul a solicitat ministrului Cătălin Predoiu menţinerea dreptului la pensia de serviciu, reglementare care este similară unor ţări europene şi că limitarea nejustificată a acestuia constituie, potrivit CEDO, o privare de proprietate.

"Solicităm tratament conform statutului pe care îl avem şi pe care orice sistem judiciar dintr-o ţară membră a Uniunii Europene îl are'', a spus şi preşedintele CSM, Florica Bejinaru.