Ce riscăm când vrem să ne bronzăm artificial?

Saloanele de bronzare se laudă cu tot mai mulţi clienţi în această perioadă. Şi totuşi, câţi dintre noi ştiu cât de mult riscă expunându-se la razele ultraviolete artificiale?

Dacă soarele are efecte benefice asupra organismului, mai ales prin sintetizarea vitaminei D, nu se întâmplă acelaşi lucru când ne expunem la razele UV în cabinele de bronzare. Aceste radiaţii, chiar şi în doză mică sunt periculoase, mărind riscul de cancer cutanat: în ultimii 25 de ani, incidenţa acestei maladii a crescut alarmant atât în rândul bărbaţilor, cât – mai ales – în cel al femeilor.

Unul dintre miturile promovate de saloanele de bronzare este că o şedinţă de 20 de minute nu este nocivă, indiferent de tipul de piele. Cât se poate de fals! Ca şi în cazul expunerii la soare, durata şi intensitatea se aleg în funcţie de fototipul personal: cei care au pielea albă trebuie să se protejeze mai bine şi să stea mai puţin faţă de aceia cu tenul mai închis. Să nu uităm că bronzul natural – spre deosebire de cel artificial – are un efect de îngroşare a pielii, care o ajută să se protejeze de arsuri. Oricât de rău ar suna, un ten bronzat este, de fapt, unul ars.

Şi încă ceva: razele UV artificiale nu pregătesc deloc pielea pentru expunerea la soare, ci dimpotrivă, ele se adaugă la cele naturale, potenţând efectul total cancerigen.

Vă las o vorbă cu stil de la pictorul Pablo Picasso: “Unii pictori transformă soarele într-o pată galbenă, alţii transformă o pată galbenă în soare.”