CE face recomandări României privind fondurile UE

Pentru a relua plăţile din fonduri europene şi pentru a evita suspendarea celor trei programe pentru care Comisia Europeană a anunţat joi intrarea în fază de pre-suspendare, România va trebui să trimită în scurt timp la Bruxelles un plan de acţiune pentru îmbunătăţirea gestionării fondurilor europene.

Este ceea ce au stabilit vineri ministrul afacerilor europene Leonard Orban şi comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn.

Scrisorile pe care Comisia Europeană le-a trimis joi la Bucureşti conţineau şi propuneri pentru corecţii financiare, iar România va trebui să decidă dacă acceptă aceste corecţii, declaraţie făcută vineri la Bruxelles de ministrul afacerilor europene, Leonard Orban.

"Acum evaluăm impactul asupra deficitului bugetar a acelei decizii de a acceptare sau nu a corecţiilor financiare.

"În momentul de faţă vorbim, în cazul POSDRU, de aproximativ 180 de milioane de euro, asta este o cifră estimativă, în timp ce pentru corecţiile aplicate pe programele operaţionale care sunt gestionate de către Direcţia Generală Regio, undeva suma este de aproximativ 600 de milioane de euro", a declarat Leonard Orban.

Ministrul afacerilor europene a adăugat că este foarte important modul în care se va face înregistrările contabile.

"De exemplu, sunt contracte la Programul operaţional de transport sau la un Program operaţional de mediu, unde sunt contracte care vor putea fi finalizate undeva în 2014-2015, iar corecţiile se aplică pe contract.

"Deci este clar că aceste cheltuieli efective se vor face de abia în anii următori", a declarat Leonard Orban.

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Luminiţa Apostol, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, s-a declarat mulţumit de rezultatul discuţiilor cu ministrul Orban, iar referitor la corecţiile financiare consideră că discuţiile progresează şi de aici încolo Comisia Europeană aşteaptă cifrele finale ce vor trebui confirmate de România şi de Eurostat.

Situaţia fondurilor europene "ar putea fi mai dificilă"

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Dan Vlădescu, avertizează că până în anul 2020 s-ar putea să ne aflăm într-o situaţie mai dificilă decât cea actuală în ce priveşte fondurile europene.

Dan Vlădescu susţine că mecanismul de implementare a acestora la nivelul administraţiei publice locale este deficitar şi că amenzile au fost prea mici pentru neregulile constatate.

Pe de altă parte, autorităţile locale cer un plan de eliminare a suspendării temporare a unor proiecte europene.

Blocaje birocratice "majore"

Potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Daniela Mănuţă, directorul Institutului pentru Politici Publice, Violeta Alexandru, spune că fondurile structurale reprezintă aproape singura şansă de dezvoltare la nivelul comunităţilor locale, dar, din păcate, nu este exploatată aşa cum trebuie.

"Blocajele sunt majore, în sensul în care aproape jumătate dintre proiectele aflate în implementare suferă în acest moment de corecţii financiare, unele dintre ele mergând chiar până la 25-30% din bugete, ceea ce în mod evident creează nişte disfuncţionalităţi majore şi nişte blocaje la nivelul administraţiei care, practic, nu are bugetul necesar de a acoperi aceste corecţii financiare", a declarat Violeta Alexandru.

Mecanismul de implementare a proiectelor europene la nivelul administraţiei publice locale este unul deficitar, a spus preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglemantare şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Dan Vlădescu.

"Dacă noi o să intrăm în următoarea perioadă, 2014-2020, cu aceleaşi insituţii şi cu acelaşi mod de abordare a problemelor s-ar putea ca în anul 2020 să fim într-o situaţie mult mai dificilă decât situaţia în care ne aflăm astăzi", a declarat Dan Vlădescu.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Tudor Pendiuc, susţine că autorităţile nu au niciun plan de eliminare a pre-suspendărilor proiectelor cu fonduri europene.

"Nu există specialişti nici la nivel naţional, nici preocupare pentru aceşti specialişti", a precizat Tudor Pendiuc.

Potrivit datelor Direcţiei de Luptă Antifraudă din România, la nivelul autorităţii de management pentru programul de mediu s-au înregistrat 135 de corecţii însumând aproximativ 10 milioane de euro.