Ce drepturi are un refugiat în România?

Potrivit unui document transmis la solicitarea RRA de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în România există șase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil.

Aici sunt cazați solicitanţii de azil care nu dispun de mijloace materiale.

Potrivit legii, o persoană este considerată solicitant de azil "din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român".

În documentul menționat se mai arată că un solicitant de azil, "la cerere", poate beneficia de hrană (în limita a trei lei pe zi), de asistență medicală, de acces la piața forței de muncă și de cursuri de limba română. Copiii solicitanților de azil beneficiază de alocația de stat pentru minori.

După ce obțin statutul de azilant, refugiații beneficiază de un "ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei pe o perioada de 6 luni cu posibilitatea de prelungire cu alte 3 luni".

În prezent, potrivit comunicatului, autoritățile doresc să îmbunătățească statutul refugiatului.

Astfel, hrana va ajunge "în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, îmbrăcămintea în limita sumei de 67 lei/persoană/sezon vară (perioada aprilie – septembrie) şi 100 lei/persoană/sezon iarnă (perioada octombrie – martie), iar alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi", mai precizează comunicatul.

Vă prezentăm mai jos comunicatul integral al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Potrivit prevederilor Legii nr.122/2006 privind azilul în România cu modificările şi completările ulterioare, o persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român.

Competenţa teritorială privind primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor de azil o au Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, aflate în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări. La nivel naţional, există 6 astfel de centre, în Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi, Galaţi şi Maramureş. Acestea au o capacitate totală de aproximativ 1500 de locuri, în prezent gradul de ocupare fiind de circa 20%. Centrele oferă celor cazaţi condiţii optime de trai, asistenţă medicală primară precum şi spaţii destinate activităţilor educative şi recreative.

Solicitanţii de azil care nu dispun de mijloace materiale pot fi cazaţi în Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil menţionate mai sus.

După finalizarea procedurii, în cazul în care cererea de azil este respinsă, străinul are la dispoziţie 15 zile în vederea părăsirii teritoriului României, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform actului normativ menţionat mai sus, solicitanţii de azil beneficiază de următoarele măsuri de asistenţă:

 La cerere, beneficiază de cazare gratuită într-unul din cele 6 centre ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Aceste centre de cazare dispun de camere de locuit şi bucătării dotate corespunzător, camere de joacă, săli de calculatoare, de sport şi de rugăciune;

 Cazarea în Centrele Regionale IGI presupune şi asigurarea produselor de igienă personală şi de curăţenie, precum şi asigurarea bunurilor materiale necesare pregătirii şi preparării hranei şi servitului mesei;

 Beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6 lei/persoană/zi;

 Beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de zile de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

 Beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi de asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice;

 Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.

 Participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia de câte ori este nevoie de consiliere şi asistenţă psihologică.

 Copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Complementar asistenţei guvernamentale, anual, solicitanţii de azil şi persoanele care au obţinut o formă de protecţie au fost asistaţi şi prin proiecte finanţate prin Fondul European pentru Refugiaţi.

În prezent, România se află în proces de modificare legislativă, ca urmare a transpunerii prevederilor Directivei 2013/33/UE de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională. Astfel, în vederea îmbunătăţirii asistenţei materiale acordată solicitanţilor de azil, proiectul de lege prevede următoarele modificări:

• stabileşte condiţiile materiale de primire şi sumele acordate solicitanţilor de azil care nu au mijloace materiale de întreţinere (hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, îmbrăcăminte în limita sumei 67 lei/persoană/sezon vară (perioada aprilie – septembrie) şi 100 lei/persoană/sezon iarnă (perioada octombrie – martie), alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi.

• stabileşte condiţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate implica solicitanţii de azil în desfăşurarea unor activităţi în folosul comunităţii, în incinta centrului de cazare, precum şi norma de hrană acordată suplimentar, în valoare de 5 lei/persoana/zi;

• stabileşte condiţiile şi sumele acordate pentru închirierea unei locuinţe şi pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere în situaţia în care capacitatea de cazare a inspectoratului este depăşită ( chirie în limita sumei de 450 lei/lună, întreţinere pe sezonul de vară - 120 lei/lună şi întreţinere pe sezonul de iarnă - 155 lei/lună);

• prevede situaţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate limita sau retrage condiţiile materiale de primire;

• prevede modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport pentru solicitanţii de azil care se deplasează la instanţele de judecată aflate în altă localitate decât cea în care se află centrul de primire şi cazare.

Persoanele care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României şi intră în programul de integrare beneficiază de asistenţă în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 44 din 29 ianuarie 2004, actualizată, privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, după cum urmează:

- cazare într-unul din centrele administrate de IGI;

- ajutor material similar celui acordat solicitanţilor de azil, pentru o perioadă de 2 luni;

- cursuri de orientare culturală;

- consiliere socială şi suport psihologic;

- cursuri de limba română organizate prin colaborarea cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin inspectoratele şcolare;

- ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei pe o perioada de 6 luni cu posibilitatea de prelungire cu alte 3 luni.

Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta beneficiarii unei forme de protecţie să se autosusţină, să devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social şi cultural, se mai arată în comunicatul Inspectoratului General pentru Imigrări.