Ce aduce nou legea asistenţei sociale

Prin aprobarea legii asistenţei sociale, din cele 54 de programe naţionale de protecţie socială care costau anual 19 miliarde de lei, numărul acestora s-a redus la nouă.

Legea asistenţei sociale îşi propune, potrivit iniţiatorilor, reformarea sistemului, în condiţiile în care opt miliarde de lei au fost alocate numai anul trecut pentru românii asistaţi social, mulţi dintre ei beneficiind fraudulos de aceste indemnizaţii.

Proiectul legii a fost adoptată de Camera Deputaţilor marţi cu 168 de voturi pentru şi 5 împotrivă.

Potrivit ministrului muncii, Sulfina Barbu, legea asistenţei sociale va pune ordine în sistem, va schimba mentalitatea şi va limita dependenţa oamenilor de ajutoarele de la stat, încurajându-i să fie activi în societate.

Noul act normativ adoptat prevede că responsabilitatea privind dezvoltarea capacităţii de integrare socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum şi familiei acesteia.

Legea asistenţei sociale, forma refăcută

Noul proiect mai defineşte sistemul de asistenţă socială, clasificarea, criteriile de acordare, organizarea beneficiilor şi serviciilor sociale, propune înfiinţarea Institutului Naţional de Evaluare a Dizabilităţii, regulile de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru serviciile sociale. Beneficiile sociale şi serviciile sociale vor fi reglementate prin legi speciale.

Beneficiile de asistenţă socială finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se vor acorda cu condiţia achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată către bugetul local.

Plata beneficiilor sociale se poate efectua în funcţie de opţiunile beneficiarului şi în tichete sociale, nu numai prin mandat poştal sau cont bancar. Modalitatea de acordate prin tichetele sociale se va stabili prin legi speciale.

Serviciile sociale pot funcţiona numai dacă sunt acreditate.

Autorităţile administraţiei publice vor asigura informarea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de furnizorii privaţi de servicii sociale, iar beneficiarul are dreptul să aleagă liber dintre furnizorii de servicii acreditaţi.

Numărul beneficiarilor ajutoarelor sociale, "în scădere"

Actul normativ care va intra în vigoare la începutul anului 2012 a redus numărului beneficiarilor de ajutoare sociale.

Astfel, criteriile pentru selecţia acestora vor fi mult mai dure şi se vor baza pe testarea mijloacelor de trai.

Cuantumurile se stabilesc în raport de indicatorul social de referinţă, care este stabilt de guvern.

Pentru solicitarea ajutoarelor se va utiliza un formular unic de cerere.

Autorităţile estimează că aplicarea noilor reglementări va aduce economii la buget de 950 de milioane de euro, până în 2013.

Fostul ministru al muncii Sebastian Lăzăroiu spunea în luna septembrie a acestui an că este greu de estimat un număr exact al asistaţilor social, din cauza legilor vagi şi ca urmare a lipsei unui sistem informatic integrat care să centralizeze informaţiile.

Ministrul a dat ca exemplu alocaţiile pentru copii.

"Dacă o familie are opt copii şi fiecare copil primeşte alocaţie, iar părinţii nu au loc de muncă, nu sunt şi ei beneficiari ai acestor bani, sunt doar cei opt copii sau de fapt avem nu opt, ci zece beneficiari? Deci, o estimare pe care o avem din ceea ce plătim în acest moment arată că sunt în jur de opt milioane, 8.200 de mii de titulari, deci de dosare de asistenţă socială", a conchis Sebastian Lăzăroiu.

Grafic: Ponderea sumelor plătite pentru ajutoare sociale, în funcţie de structura familială, în total sume plătite, în luna august 2011. Sursa: Ministerul Muncii.

Evaluare persoanelor cu dizabilităţi, realizată de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare

Porivit proiectului, ministerul muncii va avea şi atribuţia de a analiza anual, la nivel naţional, datele privind sărăcia, incluziunea socială precum şi identificarea factorilor care duc la incluziune socială, să elaboreze rapoarte şi să formuleze recomandări pe această temă.

Activitatea de evaluare a persoanelor care prezintă afecţiuni generatoare de dizabilităţi sau de invaliditate se va realiza de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare.

S-a stabilit şi o ordine în alocarea sumelor din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea serviciilor sociale: serviciile sociale ale copilului separat de părinţi care necesită protecţie specială, serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul serviciilor, serviciile adresate copilului şi familiei, precum şi pentru persoanele vârsnice, serviciile adresate persoanelor fără adăpost şi persoanelor cu risc de excluziune socială, în funcţie de tipul serviciilor.

Indicatorul social de referinţă

Nivelurile, respectiv cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială se stabilesc în raport de indicatorul social de referinţă (ISR) prin aplicarea unui indice social de inserţie (ISI).

Potrivit articolului 14 din noua lege a asistenţei sociale, indicatorul social de referinţă (ISR) reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, suportate din bugetul de stat, acordate atât în vederea asigurării protecţiei persoanelor în cadrul sistemului de asistenţă socială, cât şi în vederea stimulării persoanelor beneficiare ale sistemului de asistenţă socială pentru a se încadra în muncă.

Valoarea indicatorului social de referinţă este cea prevăzută de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare şi se modifică odată cu acesta.

Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti, cu excepţia indemnizaţiei de şomaj, suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Valoarea indicatorului social de referinţă este stabilită în prezent la 500 lei, dar poate fi modificată prin Hotărâre de guvern, funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat an/an anterior.

Indicele social de inserţie (ISI) este coeficientul de multiplicare aplicabil indicatorului social de referinţă şi se stabileşte în raport cu tipul de familie, precum şi cu scopul beneficiului de asistenţă socială.

Nivelul beneficiilor de asistenţă socială cumulate de o persoană singură sau, după caz, de o familie nu poate depăşi un coeficient raportat la valoarea indicatorului social de referinţă.

Coeficientul se stabileşte în funcţie de tipul familiei şi al beneficiilor de asistenţă socială la care aceasta sau membrii acesteia, respectiv persoana singură au dreptul, prin legea bugetară anuală.

Refuzul unui loc de muncă poate duce la reducerea ajutorului social

Pentru a stimula ieşirea din starea de dependenţă faţă de ajutoarele primite de la stat, proiectul prevede că beneficiarii de ajutoare sociale care se încadrează în muncă pot primi majorări ale beneficiului social acordat sau pot obţine prelungirea perioadei de acordare a beneficiului cu maxim trei luni din luna încadrării în muncă.

În plus, refuzul unui loc de muncă sau al participării la cursuri de formare poate conduce la diminuarea cuantumului beneficiului social sau la încetarea acestuia şi interdicţia de acordare a unui nou beneficiu pe o perioadă stabilită de lege.

Angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă ajutoare sociale pot beneficia, în condiţiile legii, de facilităţi fiscale sau de altă natură.

Patru mari categorii de beneficii de asistenţă socială

Noua Lege a asistenţei sociale simplifică birocraţia pentru a elimina frauda şi incoerenţele din sistem.

Actul normativ are în vedere instituirea a patru mari categorii de beneficii de asistenţă socială, respectiv măsuri pentru prevenirea sărăciei şi riscului de excluziune socială, asistenţă socială a familiei şi copilului, asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale şi alte tipuri de ajutoare şi facilităţi.

Aceste patru categorii de beneficii sociale cuprind nouă tipuri de alocaţii, indemnizaţii şi facilităţi, printre care venitul minim de inserţie, alocaţia de stat pentru copii, alocaţia de plasament, indemnizaţii, stimulente şi ajutoare pentru creşterea copilului, indemnizaţii pentru persoanele cu nevoi speciale, indemnizaţia lunară de hrană şi HIV/SIDA, ajutor pentru pesoanele refugiate, ajutor de urgenţă şi alte facilităţi, respectiv contribuţiile de asigurări de sănătate, transportul persoanelor cu dizabilităţi, subvenţionarea dobânzilor la credite pentru persoanele cu dizabilităţi.

Ministrul muncii, Sulfina Barbu a precizat că în noua lege s-a definit partea de prestaţii şi partea de servicii sociale, în mediul rural neexistând servicii sociale, motiv pentru care sunt probleme la categoriile vulnerabile, respectiv copii, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice.

O altă noutate a legii asistenţei sociale este parteneriatul public-privat, astfel că serviciile sociale vor fi externalizate către mediul privat pentru îmbunătăţirea calităţii lor.