CE a menţinut estimărie referitoare la creşterea economiei României la 4,5%

Conform previziunilor economice de primăvară, publicate ieri, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca anul viitor să se adâncească la 3,8%.

În ceea ce priveşte UE şi zona euro, avansul economic înregistrat a depăşit aşteptările în 2017, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Comisia se aştepată ca această creştere să-şi menţină ritmul susţinut şi anul acesta.

Pentru anul în curs, creşterea economică a Uniunii şi a zonei euro este estimată la 2,3%, iar pentru 2019 la 2%. Comisarul pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, s-a arătat încăntat de datele raportului prezentat.

Pierre Moscovici: "Economia UE şi economia din zona euro va continua să crească în ritm susţinut cu 2,3% anul acesta şi cu 2% în 2019, ceea ce confirmă pronosticul şi diagnosticul nostru că nu suntem într-o fază doar de relansare economică, ci într-o fază de expansiune solidă şi solid instalată".

Consumul privat este în continuare puternic, iar exporturile şi investiţiile au înregistra creşteri - se mai arată în document. Rata somajului continuă să scadă, situându-se în prezent aproape la nivelurile din perioada anterioară crizei.

Economia este însă mai expusă factorilor de risc externi tot mai puternici şi cu un caracter negativ mai pronunţat. Ca atare, ar trebui să ne consolidăm rezervele bugetare, să ne reformăm economiile pentru a stimula productivitatea şi investiţiile şi să ne transformăm modelul de creştere într-unul mai favorabil incluziunii.

Ar trebui, de asemenea, să consolidăm bazele uniunii noastre economice şi monetare - a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele pentru moneda euro şi dialog social.

În ceea ce priveşte ţara noastră, creşterea reală a PIB a continuat în 2017 determinată de un boom în privinţa consumului, stimulat de politica fiscală expansionistă. Creşterea se estimează că va încetini în 2018, dar va rămâne robustă. Raportul mai arată că inflaţia a crescut la sfărşitul anului 2017 şi urmează să craescă în continuare în 2018, înainte de o oarecare temperare care va veni 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, în special din cauza creşterii salariilor din sectorul public.

A comentat aceste proiecţii ale Comisie Europene analistul economic Constantin Rudniţchi:

Constantin Rudniţchi: "Întotdeauna previziunile Comisiei Europene sunt importante pentru toate statele, pentru că ele reflectă o analiză, aş spune, din afară şi lucidă.

Ce putem constata în cazul României este că avem pe de-o parte o menţinere a creşterii economice la un ritm bun, dar, atenţie, într-o decelerare, pentru că dacă am avut 7% creştere economică anul trecut, anul acesta prognoza este de 4,5%, iar anul viitor, în 2019, de 3,9%. Încă odată, sunt ritmuri bune de creştere, dar într-o cădere dacă ne uităm la tendinţă".

Reporter: Oricum, creşteri peste media Uniunii.

Constantin Rudniţchi: "Da, creşteri peste media Uniunii, sunt creşteri bune, sunt creşteri cu care economia românească poate să recuperze o serie de decalaje dintre ea şi UE, dar o creştere care, şi de aici încolo începe discuţia, şi anume în ce măsură este o creştere sustenabilă şi o creştere sănătoasă şi vedem în prognoza Comisiei Europene faptul că există îndoileli vizavi de menţinerea deficitului bugetar.

Aici amendamentul meu este că şi anul trecut într-adevăr s-a vorbit despre depăşirea deficitului bugetar de către România, până la urmă s-a reuşit să se menţină la nivelul le 3% din PIB, cu precizarea că s-au tăiat anul trecut din investiţiile publice şi cifrele o arată foarte clar.

Mi-e teamă că şi anul acesta şi anul viitor se vor sacrifica o parte din investiţiile publice pentru a se păstra deficitul bugetar în cadrul Tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că în aceste momente în economia românească se duc mai mulţi bani către salarii şi mai puţin pentru investiţii.

Mai sunt doar trei observaţii ale Comisiei, legate de riscurile care apasă asupra economiei şi anume, creşterea dobânzilor. Cum spuneam o scădere a investiţiilor publice, o incertitudine a politicilor publice, de ce nu, şi chestiunea care persistă de câţiva ani şi anume situaţia forţei de muncă, adică o piaţă a forţei de muncă extrem de rigidă în sensul în care se caută forţă de muncă. În România din păcate nu se găseşte sau se găseşte la costuri tot mai mari".