Cazul minorei dispărute, "discutabil din punct de vedere legal"

Stareţul mănăstirii Sihăstria Rarăului, care a adăpostit-o pe minora care a dispărut patru zile de acasă, spune că a avut intenţia de a-i informa familia şi poliţia, dar a renunţat, la insistenţele fetei, anunţă într-un comunicat de presă Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Despre responsabilitatea celor care au tăinuit prezenţa minorei, părerile avocaţilor sunt împărţite.

Pe de altă parte, specialiştii în teologie susţin că rânduiala a fost respectată.

Potrivit unui comunicat de presă, decizia de găzduire a minorei Iulia Ionescu la mănăstirea Sihăstria Rarăului a fost determinată de împrejurări-limită: ora târzie a sosirii fetei şi starea de "agitaţie a acesteia"; pe de altă parte, în document se mai menţionează că adăpostirea a fost de la bun început considerată temporară.

De altfel, monahii precizează că în privinţa straielor bisericeşti cu care se presupune că era îmbrăcată Iulia Ionescu, ar fi fost de fapt o confuzie, întrucât ea ar fi purtat haine de culoare gri.

Profesorul de teologie socială Radu Preda consideră comportamentul şi atitudinea stareţului încadrându-se în limita normală, pentru că, în conformitate cu rânduiala creştin-ortodoxă, el este obligat să ofere adăpost oricărui pelerin care îi bate la poartă.

"Ierarhul imediat superior părintelui la mănăstirea respectivă este mitropolitul Moldovei. Trebuie văzut în ce măsură fata s-a dus la adresă fixă, că şi asta este o treabă. De unde şi până unde a nimerit fix la mănăstirea aceea? Habar nu am! Eu nu ştiu detaliile acesta, vă rog să mă credeţi!", a afirmat Radu Preda.

"Elemente atipice" în cazul Iuliei Ionescu

Sociologul Ana Bulai vorbeşte însă despre existenţa unor elemente atipice în cazul Iuliei Ionescu, de la anunţul dispariţiei, formulat de poliţie, care presupune exprimări neobişnuite, până la constituirea celulei de criză.

"Factorii decizionali, cu conotaţii politice, au vrut să spele ruşinea intervenţiei în cazul accidentului din Munţii Apuseni, iar dacă familia nu era dintr-o clasă măcar socială care să aibă suficiente relaţii, nu am fi asistat la acest spectacol", a spus Ana Bulai.

Din punct de vedere legal, cazul este de asemenea discutabil.

Avocatul Alice Drăghici susţine că speţa nu se subscrie Codului Penal, pentru că minora nu ar fi fost reţinută împotriva voinţei sale la mănăstire, dar nu exclude o posibilă răspundere civilă a stareţului în faţa părinţilor minorei.

"Ar putea fi o discuţie, sigur, de o daună morală care le-a fost pricinuită ca urmare a prelungirii acestei perioade de linişte, de aşteptare. Evident că familia fetei era în alertă maximă, ca şi toată ţara", a spus avocatul Alice Drăghici.

Fapta ar putea fi încadrată la trafic de minori

Iar avocatul Mariana Ştefan se aşteaptă la o autosesizare a autorităţilor statului pe motiv că fapta ar putea fi încadrată, potrivit noului Cod Penal, la trafic de minori.

"Cred că ar fi cazul să se facă verificări mult mai amănunţite vis-a-vis de situaţia celor care vin şi se adăpostesc în astfel de mănăstiri, dacă sunt sau nu primite persoanele respective legal", a spus Mariana Ştefan.

Între timp, poliţia îşi continuă ancheta în acest caz, iar în ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Română, foarte probabil vor exista ceea ce teologul Radu Preda a numit discuţii între mitropolitul Moldovei şi stareţul mănăstirii, pentru lămurirea situaţiei.