Casele naţionalizate, "restituite doar foştilor proprietari"

Statul român va restitui doar foştilor proprietari şi urmaşilor acestora terenurile sau clădirile naţionalizate în perioada comunistă.

Potrivit noului proiect de lege prezentat vineri de premierul Victor Ponta, cesionarii, adică cei care au cumpărat drepturi litigioase asupra unor astfel de proprietăţi, sunt excluşi de la restituirile în natură.

Victor Ponta a spus că statul i-a favorizat până acum pe cesionari în dauna proprietarilor şi a dat exemple de profituri colosale obţinute prin astfel de tranzacţii.

Miercuri, guvernul urmează să-şi asume răspunderea în Parlament pentru această lege care modifică din nou condiţiile despăgubirilor.

Schimbările sunt făcute la somaţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, sufocată aproape de plângerile cetăţenilor români nedreptăţiţi.

Mai sunt de plătit "aproximativ opt miliarde de euro"

O povară pentru buget, spune premierul Victor Ponta, pentru că achitarea despăgubirilor către foştii proprietari reprezintă peste 70% din datoriile statului.

În aceste condiţii, pentru titlurile de despăgubire deja emise, plăţile se vor face în cinci ani, începând din 2014, în timp ce pentru dosarele noi aflate în lucru şi încă nesoluţionate sumele vor fi eşalonate pe şapte ani, începând din 2017.

Premierul Victor Ponta a precizat că şi experţii CEDO au fost de acord cu această eşalonare.

"Tocmai pentru a fi sustenabilă această lege, s-a acceptat eşalonarea pe un termen destul de lung. În primul rând, practic, încurajăm prin toate forţele restituirea în natură şi participarea la licitaţii şi doar ceea ce nu se rezolvă aşa rămâne să fie plătit de statul român într-un termen destul de lung" a mai spus Victor Ponta.

Capacitatea de restituire în natură va fi suplimentată prin preluarea terenurilor disponibile din fondul public şi punerea lor la dispoziţia autorităţilor locale.

Pe de altă parte, sunt exceptate de la retrocedare parcurile. Pentru ele se oferă măsuri compensatorii.

În ceea ce priveşte şcolile, spitalele şi grădiniţele, acestea pot fi restituite doar cu păstrarea destinaţiei clădirii pentru minim zece ani.

Legea instituie şi un termen de 90 de zile în care persoanele îndreptăţite îşi pot depune documentaţia integrală, după care nu se vor mai admite noi dosare.

Preşedintele ANRP, George Băieşu, spune că autoritatea şi-a fixat un termen maxim de cinci ani pentru soluţionarea tuturor dosarelor.

"Problema este că multe dintre aceste dosare, în mod evident, nu pot fi soluţionate, dar legea anterioară nu ne-a permis să respingem sau să-i validăm aceste dosare. Nu pot fi soluţionate favorabil, dar nici nu au documente care să conducă la acest lucru. Legea, acum, va permite în premieră controlul ANRP-ului şi va putea îndepărta spectrul unor mari ilegalităţi. De aceea, credem că mai mult de jumătate nu vor mai ajunge să fie propuse pentru evaluări şi pentru despăgubiri" mai spune George Băieşu.

O altă noutate constă în faptul că legea îi exclude pe cesionari de la restituirile în natură.

Şeful executivului spune că din datele primite rezultă că restituirea proprietăţilor s-a transformat dintr-o reparaţie istorică într-o afacere imobiliară.

Astfel, dacă unii proprietari nu au intrat nici până acum în posesia drepturilor care li se cuvin, în cazul cesionării unor drepturi de proprietate, s-au primit banii în două, trei luni de la depunerea dosarelor, iar sumele au fost şi de 20 de milioane de euro.

Legea privind despăgubirile are nevoie de mai multă predictibilitate, atrag atenţia experţii CEDO, într-un document publicat pe site-ul Consiliului Europei.

Oficialii consideră că unele aspecte ale legii pot fi un obstacol în calea judecării viitoarelor cauze la Curte.

Asociaţiile de proprietari critică legea

Propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ sunt suţinute şi de Asociaţiile Foştilor Proprietari, care critică intens legea, conform redactorului Radio România, Claudia Zidaru.

Unul dintre punctele slabe ale noii legi vorbeşte despre riscurile ca despăgubirea în natură să aibă o aplicare foarte limitată din cauza lipsurilor la nivel local sau central în ceea ce priveşte informaţiile cadastrale şi de inventar.

Oficialii CEDO consideră că măsurile propuse de statul român riscă să fie ineficiente şi că, peste câţiva ani de la intrarea în vigoare a legii, din cauza lipsei de soluţii şi a aplicării limitate a despăgubirilor în natură, marea majoritate a cererilor or să fie tot pentru bani.

Acest scenariu ridică întrebarea dacă autorităţile române vor avea resursele financiare disponibile.

Oficialii CEDO mai consideră şi că lipsesc unele elemente de predictibilitate

În plus, noua lege nu răspunde la întrebarea dacă proprietarul este obligat să accepte imobilul oferit de stat ca despăgubire în schimul proprietăţii naţionalizate, mai menţionează documentul.

O altă problemă este şi că valoarea imobilelor va fi calculată după grila notarială din 2013, însă plăţile vor fi făcute eşalonat din 2017, spune preşedintele Asociaţiei persoanelor deposedate abuziv şi a foştilor deportaţi refugiaţi din România, Lucian Dorovschi.

"Acum ne pomenim cu acest proiect de lege, care este foarte năucitor pentru persoanele cu o vârstă de peste 80, 90 de ani, să vină, să spună: "Vă dăm funcţie şi vă dăm licitaţie la Bucureşti; să vină personal". Aceste persoane se mai pot duce la licitaţie? Mă bucur că şi cei de la CEDO propun acelaşi amendament: să fie scoase aceste puncte. de abia în 2017, să vedem cum o să acţionăm. Mai trăieşte omul ăsta? Dacă moare, i-aţi întrebat pe dumnealor unde vor ajunge aceşti bani care trebuia să li se dea?" a mai declarat Lucian Dorovschi.

Asociaţiile foştilor proprietari critică intens legea şi spun că vor urmări dacă autorităţile vor include recomandările de la CEDO, care au caracterizat procedura de despăgubire ca fiind complicată inutil şi că noua lege presupune un număr de probleme şi riscuri deloc de neglijat.