Caracterul ilicit al averii, "verificat de anchetator"

Curtea Constituţională a publicat, miercuri, motivele deciziei prin care a declarat neconstituţionale mai multe prevederi din proiectul înaintat de preşedintele Traian Băsescu.

Decizia era aşteptată încă de dimineaţă, când se reuniseră membrii Curţii.

Referitor la dreptul de proprietate privată, propunerea de modificare vizează eliminarea caracterului licit al dobândirii averii.

Curtea a constatat că s-a mai pronunţat asupra unor iniţiative de revizuire a aceluiaşi text şi a constatat neconstituţionalitatea acestei propuneri, deoarece, în opinia magistraţilor Curţii, prin înlăturarea acestei prezumpţii de legalitate a dobândirii averii, ar avea loc o suprimare a garanţiei constituţionale a dreptului de proprietate.

Potrivit Curţii Constituţionale, în absenţa unei astfel de prezumpţii, deţinătorul unui bun ar fi supus unei insecurităţi continue, pentru că sarcina probei - că averea sa este licită - nu i-ar reveni celui care acuză, ci deţinătorului.

Imunitatea parlamentară continuă tradiţia statului român încă din 1864

Potrivit Curţii Constituţionale, actuala reglementare, care vizează imunitatea parlamentară, respectiv lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice, în exercitarea mandatului şi inviolabilitatea parlamentarului, continuă tradiţia statului român încă din 1864.

Constituţia din 1991, de asemenea, a consacrat instituţia imunităţii parlamentare.

Potrivit judecătorilor, este necesară protecţia mandatului parlamentar, pentru eficienţa parlamentarului, pentru "o reală libertate de gândire, expresie şi acţiune".

Instituţia imunităţii parlamentare protejează parlamentarul de eventuale presiuni sau abuzuri, mai spun judecătorii.

Magistraţii Curţii apreciază că eliminarea oricăreia dintre aceste forme ar suprima direct garanţia mandatului Camerelor, cu consecinţe grave asupra îndeplinirii de către Parlament a rolului său constituţional, precum şi libertatea individuală şi libertatea de exprimare, atunci când vorbim de persoana care ocupă demnitatea de parlamentar.

Preşedinţia propunea modificarea componenţei CSM, astfel încât să fie mai puţini magistraţi şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile decât în prezent, numiţi de preşedinte şi parlament.

Curtea observă că practicile din alte state europene- ca Italia, unde doar două treimi din membri CSM sunt magistraţi şi o treime aleşi de Parlament- şi consideră că pentru a-şi îndeplini rolul constituţional consiliul trebuie să aibă în componenţă în special magistraţi.

Pe de altă parte, arată Curtea în motivare că numirea a şase reprezentanţi ai societăţii civile ,de către parlament şi preşedinte, constituie o interferenţă a celorlalte puteri constituţionale, în activitatea autorităţii judecătoreşti.

În prezent, în CSM sunt doar doi membri ai societăţii civile, validaţi de către Senat.