Cancerul la tineri: Prof. Dr. Mircea Beuran despre stilul de viață modern, alimentație și prevenție

Numărul tinerilor care se îmbolnăvesc de cancer a crescut mai mult decât îngrijorător în ultima perioadă, fiind o tendință observată nu doar în România, ci la nivel mondial. Un studiu citat de BMJ Oncology, care analizează statistici globale și care se concentrează pe 29 de tipuri de cancer la persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 49 de ani, a constatat că incidența acestei boli a crescut cu aproximativ 79% între 1990 şi 2019.

Invitatul nostru la "Apel matinal" este profesor doctor Mircea Beuran, doctor în științe medicale, specializat inclusiv în chirurgie oncologică. Bună dimineața și La mulți ani, an bun!

Mircea Beuran: Bună dimineața tuturor, bună dimineața și La mulți ani celor care poartă numele de Ion, Ioana. Dar în același timp, La mulți ani tuturor ce lucrează în cadrul emisiunii Radio România Actualități. Mulțumesc pentru invitație.

Noi mulțumim că ați acceptat-o. Vorbeam despre cancer. Numai când spui te trece, așa, un fior. De ce oare această creștere a îmbolnăvirilor în rândul tinerilor?

Dacă am avea, așa, o primă observație, este modificarea stilului de viață. Lucrul acesta să știți că îl observăm acum ca un vârf al icebergului, dar sunt observații din studiile oncologice că modificările, încet-încet, au apărut cam după anii 1950, o dată cu industrializarea, o dată cu modificarea vieții în țările capitaliste, o dată cu modificarea noxelor, a dietei, a obiceiurilor ș.a.m.d. Toate acestea, în timp, pe terenul unor modificări genetice pe care le purtăm cu toții, terenul prielnic a făcut să se dezvolte. Probabil că accelerarea aceasta pe care o străbatem și noi în ultimii 30 de ani, pe modificările pe care le-am zis și pe terenul pe care îl avem, să aducă în observație directă și lucrurile care ne surprind. Dar totodată, așa cum ați spus, analiza aceasta este globală, adică la nivel internațional, că discutăm de cancere, America, Japonia, Europa, vârful acesta de cancere la persoanele tinere este în creștere. Eu vă pot da, așa, o orientare, fără să mă aplec pe niște statistici pur naționale, ci pe evidențele pe care Spitalul Floreasca le are, la întâlnirea pe care noi, medicii, o avem cu pacienții aceștia tineri și am văzut că numărul mare de cancere, în special pe zona în care noi lucrăm, pe cancerele de tub digestiv, esofag, stomac, colon, rect, intestin subțire, glande anexe, ficat, pancreas sunt în creștere. Pot să vă spun că zilnic, chirurgia de la Floreasca are două, trei, patru cancere de colon, rect, complicate. Nu numai că vin selectiv să se opereze. Şi lucrul acesta este gândit de noi în baza anamnezei pe care o facem, că trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra modificării stilului de viață pe care acești tineri o au, nu numai legat de dietă, să știți. Se leagă de foarte multe lucruri, de consumul de băuturi hidrocarbonate, de energizante, de alcool, de fumat, de sedentarism, de lucrul sub stres. În multe instituții povestesc lucrul acesta. Apoi sunt dependenți foarte mult de activitatea sub radiații albastre, cum ar fi monitorul calculatorului, al tabletei, al telefonului. Pot să vă spun că sunt unii privați de somn și lucrul acesta nu-l observăm numai la adulții tineri, ci observăm din povești, din discuțiile lor și la copiii lor. Lumea este interesată tot timpul să se uită să vadă ce s-a mai întâmplat, motiv pentru care s-au modificat foarte multe dintre ciclurile acestea circadiene în care noi suntem în universul ăsta, totuși într-un anumit fel setați și cred că toate lucrurile acestea, dacă le-am contabiliza și le-am reduce la factorii care influențează cancerul, alături de factorii de risc, modificările stilului de viață și expunerea la noxele de mediu sunt o consecință pe care lumea medicală, guvernanții noștri ar trebui să se aplece mult mai mult asupra modului în care tânăra generație, pentru că ăsta este viitorul, se dezvoltă.

Sunt într-adevăr mulți factori despre care ați amintit și dumneavoastră. Cred că s-au mai realizat pe aici pe acolo campanii de prevenție, dar e cel mai des întâlnit tip de cancer, cel de care aminteați colorectal, în rândul tinerilor, sau sunt mai multe?

Da, da, este cel mai frecvent pe care îl observăm. Și noi aici, dacă ar fi o observație, aș lega-o de dietă și de microbiomul intestinal. Această noțiune de microbiom intestinal se referă la genele care alcătuiesc cam între 10 și 100.000 de trilioane de bacterii și microorganisme care trăiesc la nivelul tubului intestinal, al tractului intestinal, au un rol foarte important în imunitate, în digestie, în sinteza unor vitamine. Numai că este influențat acest microbion intestinal negativ, de dietă, de alcool, de fumat.

Domnule profesor, dar când spuneți dietă, la ce vă referiți, de ce trebuie să ținem cont?

De ce mâncăm. Și mă refer la faptul că multă mâncare pe care noi o mâncăm provine din lucruri ultra-procesate, această ultra-procesare nu face altceva decât să încarce alimentul respectiv cu o seamă de noxe, că se leagă de colorare, de conservare, de particularitatea mirosului etc.Toate acestea sunt un plus pe care chimia pe care o aduce alimentul respectiv, nu mulțumește ca activitate de digestie și de neutralizare a toxinelor, iar ele, prin contactul direct zi de zi, nu pot produce decât modificări la nivel celular. Modificările acestea la nivel celular, în timp, dezvoltă tumori. Tumori de tot felul, să știți. Noi ar trebui să fim legați de o dietă care să nu fie încărcată de acestea, procesare. Doi - legume, fructe cât mai multe. Iar variantele de alimentație pe care le tot discutăm sunt legate de a nu folosi mâncarea aceasta care nu mai este gătită în casă, ea este o mâncare industrială.

Procesată, cu aditivi, etc, nu?

Cu tot ce înseamnă o nouă chimie care vedeți că nu face casă bună cu organismul nostru. Iar această luptă continuă între chimia pe care o luăm cu reacțiile noastre chimice, în timp, pot să fac aceste modificări. Întâi sunt modificările inflamatorii, iar pe terenul inflamației cronice se dezvoltă cancerul în orice segment anatomic.

Din Statele Unite a venit zilele trecute o veste interesantă, spun eu: băuturile, și aici îl citez pe chirurgul general al Statelor Unite ale Americii - nici nu știam că există această titulatură - băuturile alcoolice ar trebui să poarte pe etichetă un avertisment cu privire la riscurile de cancer. Dumneavoastră cum ați comenta?

Pozitiv, pentru că consumul de alcool, chiar în cantitate mică, este, să stiți, asociat cu șapte tipuri de cancere. Sunt acești factori de risc... modifică, consumul cronic de alcool, chiar în cantitate mică, să știți, modifică comportamentul organismului, merge către obezitate. Iar dacă alcoolul se însumează cu fumatul, cu sedentarismul, lucrul acesta nu duce decât la modificări foarte importante, începând cu cavitatea bucală. Deci, acești consumatori cronici de alcool au cancere la nivel de gură, de esofag, de faringe, de laringe, fac cancer hepatic, fac cancer de colorect, fac cancer de sân - femeile. Și lucrul acesta l-aș corela, pentru că am spus, vizavi de lucrul acesta, alcoolul crește nivelul de hormoni, în special cei estrogeni și insulina. Creșterea hormonului estrogen este o cauză de cancer de sân, iar estrogenii și insulina nu fac altceva, ca și hormoni, decât provoacă o diviziune, o multiplicare mai frecventă a celulelor, motiv /pentru/ care, la un moment dat, organismul nu mai poate să controleze această diviziune și ele se pot transforma în tumori canceroase. Asta v-am dat, așa, un exemplu, dar aș mai saluta ceva ce se întâmplă în America: s-a scos laptele praf. Laptele praf era alimentul de bază la majoritatea copiilor care se nășteau și mamele lor nu-i mai alăptau natural. Au realizat că necreșterea la sân a copilului, a nou-născutului, în care el se încarcă cu foarte mulți factori imunitari - vedeți că imunitatea aceasta de fapt este pilonul sănătății noastre - și au realizat că scoaterea laptelui praf va face ca mamele să-și crească copiii la sân și se gândesc că vor avea o generație de tineri mai sănătoasă.

Avem o întrebare de la o ascultătoare, spune așa: dacă mâncarea este făcută în casă, dar cu produse din comerț, care este influența asupra organismului?

Lucrul acesta totdeauna l-am discutat, că noi vorbim despre o dietă sănătoasă, dar ne bucurăm de produsele pe care le luăm din market. Lucrurile acestea, va trebui să ne uităm un pic la compoziții, pentru că sunt și elemente alimentare care nu au o astfel de încărcătură și vedem că avem perioade scurte de garanție și lucrurile acestea ne arată că au mai puțină chimie.

M-ați convins. O să devin vegan, cred sau, în fine, o să mănânc din ce în ce mai multe fructe și legume. Da, încă o dată, un semnal de alarmă, până la urmă, pe care îl tragem aici, la "Matinal", la Radio România Actualități, după frecvența din ce în ce mai des întâlnită a cazurilor de cancer în rândul tinerilor adulți. Sănătate maximă și o zi cât mai frumoasă!

Da, același lucru îl doresc și eu tuturor.