Calitatea vieții a scăzut anul trecut în România

România a avut în 2025 cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană, de peste două ori mai mari decât media comunitară, în timp ce în zona euro inflația a fost de doar 1,9%, la noi ajungând la 8,6%, potrivit datelor Eurostat.
Majorările de TVA și accize, dar și eliminarea plafoanelor la energie, au contribuit la acest record al scumpirilor - un record resimțit mai puternic în buzunarele oamenilor și în calitatea vieții de zi cu zi. Despre ce înseamnă această situație, cum se traduce pentru populație și mai ales cum se vede din perspectiva socială discutăm cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, sociologul Sorin Cace, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Unde se vede cel mai clar, în viața de zi cu zi, această creștere a inflației?
Cel mai vizibil este în ceea ce privește consumul primar al populației, atunci când vorbim despre componenta de alimente și locuință, pentru că inflația ridicată și stabilizarea, oarecum, a veniturilor populației, fără creșteri semnificative, a scăzut în mod evident puterea de cumpărare. Și atunci, când ne uităm la coșurile familiilor sau la coșurile pe care le utilizăm la cumpărături, constatăm că nu am putut cumpăra în 2025 - sigur și în 2026 - cât puteam cumpăra în perioada 2000-2021-2022.
În ce domenii ne afectează cel mai mult și cum se traduce concret în scăderea calității vieții?
Păi, v-am spus, e vorba în primul rând, de cheltuielile care țin de alimente, de locuință. Și la locuință adaugăm aici și creșterile prețurilor la energie electrică și la celelalte utilități. În defavoarea altor componente ale coșului de consum, să spunem ale unei familii, avem cheltuieli din ce în ce mai mici pentru componenta de educație, pentru componenta de timp liber, pentru componenta de sănătate. Vedeți, cu perioadele de dificultăți economice, oamenii se concentrează în special pe ceea ce înseamnă nevoile bazale și mai puțin pe cele care țin de autoactualizare și de dezvoltare personală.
Da, și, în astfel de cazuri, tăiem evident alte lucruri de pe listă, dar observăm că și alte state europene sunt afectate - și tocmai de aceea încercăm să facem o paralelă. Slovacia, de exemplu, a trecut de 4%, România, însă, are un procent mult mai mare. De ce este diferența atât de semnificativă?
La inflație vă referiți?
La inflație, da, da, da.
Da, este foarte mare, pentru că la noi a fost şi o devalorizare a leului în ultima perioadă și avem acea problemă care aduce presiune și la nivel global, dar și la nivelul familiilor, legată de deficitul bugetar. Deficitul bugetar înseamnă că noi cheltuim mai mult de câte venituri avem, asta la nivel național, dar să știți că a fost o tendință și la nivelul familiilor, iar inflația mai mare la noi, aţi spus puțin mai devreme, a fost aproape de două ori mai mare decât media europeană și de două ori mai mare decât în cazul respectiv, decât în Slovacia, este pentru că e o perioadă de criză în care economia națională se așază și sunt implicați și pe toate nivelurile.
România apare și cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la combustibili și chiar la alimente, comparativ cu alte țări europene. Ce ne spun aceste date despre economia noastră și care sunt cauzele din spate?
Da, aici, vedeți, sunt două elemente importante, dacă am putea să le luăm în considerare: salariul mediu net în fiecare țară sau poate fi și brutul și costurile unor produse, cum vorbiți dumneavoastră despre alimente și despre benzină, motorină. Încă piața de la noi nu este adaptată 100% la nivel european pentru că noi avem salarii relativ mici, deși am crescut semnificativ, iar salariul mediu în România este 1.100 de euro acum, nu ne putem compara cu unele țări din vest care au salarii medii nete peste 2.000 de euro. Aici depinde și de furnizori și încă nu avem, vedeți, e vorba de costurile de producție, încă nu avem furnizori suficienți care să vină cu prețuri, în multe cazuri, comparabile cu cele din vest, iar noi suportăm consecințele acestor aspecte. Şi mai e ceva important. Acum, știți, în toate țările care au trecut la euro în ultima perioadă, și avem cazul Bulgariei de la începutul anului, au fost perioade grele de adaptare, dar după un anumit timp euro are capacitatea..., moneda euro are capacitatea sau prin moneda euro țara își stabilizează oarecum prețurile și ele devin, raportate la salarii, devin echivalente, dar asta, în cazul nostru, va fi..., e un proces de durată.
Da, e greu de explicat, dar asta încercăm și noi să aflăm. România, de exemplu, este pe locul 3 la producția de țiței din Uniunea Europeană, evident, iar pe poziția 14-a la prețuri. Practic, OK, accizele și taxele probabil duc la o astfel de situație, în condițiile în care, culmea, dacă pot spune așa, Austria are o pondere totală de taxe, accize plus TVA, raportându-ne la prețul combustibilului mai mică decât România.
Vedeți, aici e o discuție legată de produsele finite. Produsele finite au cea mai mare valoare adăugată. Și atunci când introduci în piață produse finite, ele sunt și mai scumpe. Dacă noi avem țiței, suntem pe locul trei la țiței, asta nu înseamnă că pe lanțul economic noi reușim să fructificăm foarte bine produsul respectiv. În plus, vorbeați de accize. Într-adevăr, accizele sunt cele care cresc prețul final al unui produs și, cu cât sunt mai mari, cu atât și prețurile vor fi mai mari. Şi mai e un aspect care ține de taxe.
Într-adevăr, la noi, taxele sunt relativ sus, și impozitele pe venituri și celelalte taxe - taxa pe valoare adăugată, accizele - și se regăsesc în mod clar în prețul produselor. Și atunci, cumpărătorul, care este cetățeanul obișnuit, cumpără întotdeauna la valori mai mari.
E adevărat, avem și țiței, avem totuși și rafinării, dacă ne uităm în jurul nostru. Cei de la Price Waterhouse spuneau că relansarea economică a României trebuie fundamentată pe dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată ridicată și diversificarea producției, exact ce spuneați dumneavoastră.
Exact. Da, da, da.
Dar, realist privind, când ar putea să înceapă să scadă inflația și mai ales în ce condiții?
Anul acesta eu cred că va fi o relativă stabilizare a inflației, probabil până la sfârșitul anului vom avea între 4 și 5%,
ceea ce înseamnă că reușim să ne echilibrăm, iar în aceste condiții puterea de cumpărare a populației va deveni și ea un pic mai mare. Sunt semne. Dacă parcursul care a fost inițiat, începând de anul trecut, va fi urmat în coordonate obișnuite, probabil că în 2027 vom ajunge la o inflație de 3% și atunci vom avea o putere de cumpărare mult mai bună, chiar dacă vom fi în situația în care veniturile nu vor crește semnificativ.
Mulțumim pentru toate aceste detalii, mulțumim pentru prezența la 'Apel matinal'.