Bugetul României „are o mare gaură de acoperit”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (9 octombrie, ora 8:30) - Rubrica: Apel matinal - Realizator: Cătălin Cîrnu - Încetul cu încetul, România trece la plățile cu cardul. Cel puțin asta se vede în zonele urbane, chiar dacă situația este radical diferită în cele rurale. Una dintre deciziile vizate de recent asumatul pachet de măsuri guvernamentale prevede plafonarea plăților cash pe care le pot face persoanele fizice către comercianți. Astfel, pentru sumele mai mari de 5.000 lei, românii vor fi obligați să dețină și să folosească doar cardul bancar. Firmele vor putea, la rândul lor, să facă plăți cash între ele, de maximum 1.000 lei pe zi, iar sumele numerar aflate în casieria companiilor nu vor putea depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Nerespectarea prevederilor constituie contravenție și se sancționează cu o amendă de 25% din sumă. Despre ce implică aceste schimbări pe piață aflăm imediat de la invitatul 'Apelului matinal', Sergiu Cone, expert în economie digitală, administratorul platformei nocash.ro., dar și organizatorul Conferinței internaționale 'Banking 4.0'. Bună dimineața.
Sergiu Cone: Bună dimineața. Mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Mulțumim că ați acceptat-o. România este în mare parte încă o țară a numerarului, dacă ne aruncăm ochii așa, spre vestul Europei. Care sunt motivele care au stat la baza acestor decizii despre care am amintit așa, în treacăt?
Sergiu Cone: Cel mai important motiv cred că este legat de faptul că bugetul României are o mare gaură de acoperit și, dacă nu reușim să ne împrumutăm de afară la costuri cât mai mici, atunci trebuie să ne uităm la intern, cum putem să facem o colectare mai bună. Pentru că datele statistice arată că pierdem peste 16 miliarde de euro, le pierde bugetul public anual din evaziune, numai din faptul că nu reușim să colectăm TVA-ul. Noi încasăm cu 33% mai puțin decât își planifică chiar guvernul să încaseze din intern și în condițiile astea guvenul trebuie să ştie exact odată cât poate să încaseze și de la cine. Asta înseamnă că trebuie să existe transparență în tot ceea ce înseamnă aceste tranzacții de plată între client şi firmă, iar dacă nu reușeşti să îți faci investițiile pentru ca toate casele de marcat să fie conectate la serverele ANAF, atunci tot ce mai poți să faci este să limitezi serios aceste plafoane ale tranzacțiilor în numerar pentru a controla cât de cât toate fluxurile astea de cash și a le aduce în economia albă, să diminuezi economia subterană.

Realizator: Înţeleg că se încearcă și combaterea evaziunii fiscale.
Sergiu Cone: E adevărat, e principalul motiv. Şi a doua, să știi exact pe ce bani poți conta în momentul în care-ți construiești un buget, pentru că vrei să faci investiții, dar dacă doar pe hârtie apar niște venituri și ele în realitate sunt mult, mult mai mici, pentru că nu reușeşti să colectezi și nu reușeşti să colectezi pentru că nu știu cine încasează ca să mă duc să iau punctual să-l impozitez, atunci, normal, că am o mare problemă.

Realizator: Cum s-a întâmplat cu proiecția pe acest an.
Sergiu Cone: Exact. Iar această conectare a caselor de marcat la servele Fiscului a început încă din 2021, însă eu n-am văzut date până acum. Apropo de faptul că din, nu știu, 500.000 de comercianți care trebuiau să-și conecteze casele de marcat la serverele ANAF, doar, nu știu, 5% ,7%, 8%, câți dintre ei au reușit efectiv. Pentru că asta este un mare lucru pentru Fisc, să dai un enter și în orice moment al zilei sau chiar la finalul zilei să știi exact cât am colectat eu, stat român, în ziua respectivă de pe urma vânzărilor pe care comercianții le-au făcut.

Realizator: Populația, însă, ce câștigă, ce pierde prin plățile electronice?
Sergiu Cone: Păi, populația câștigă din perspectivă de comoditate, nu mai trebuie să mă întâlnesc fizic cu cineva ca să îi fac o plată, nu, sau să mă duc să cumpăr ceva de la un magazin. Asta o pot face și de la distanță. Este și timp și bani, cât te costă un transport să te duci undeva. Pe urmă este această discuție legată de a pierde numerarul, că se mai întâmplă situația, sau să fii furat pur și simplu. Nu mai există această problemă. Pe de altă parte, cine nu este familiarizat cu toate aceste instrumente de plată moderne poate să aibă o problemă și să nu se descurce.

Realizator: Putem vorbi de o posibilă discriminare? Pentru că sunt mulți care preferă să aibă bani cash, să-i simtă.
Sergiu Cone: Discriminarea cred că intervine doar în condițiile în care ai interzice plata cash, însă Guvernul României nu face acest lucru, doar diminuează plafoanele în care pot fi făcute aceste plăți în numerar. Inclusiv în state mult mai dezvoltate decât noi, Marea Britanie sau chiar Suedia - despre Suedia spuneam că este societatea fără numerar - ei bine, s-au lansat și în aceste state pachete legislative care permit accesul la numerar. Adică rețelele de automate bancare nu vor dispărea, tocmai pentru a oferi posibilitatea celor care sunt obișnuiți să lucreze cu cash să pot să facă acest lucru în continuare.

Realizator: Sunt diferențe foarte mari la plățile electronice între rural și marile orașe, iar micii comercianți din rural spun că la ei, de regulă, se plătește numai cu numerar și că le va fi foarte greu să gestioneze situația. Se tem chiar ca locuitorii să meargă să se aprovizioneze seara, nu știu, poate din hipermarketurile din apropiere, ceea ce înseamnă comisioane doar pentru retaileri și cei cu magazine mici să aibă probleme, să sufere. Cum vedeți această posibilă situație?
Sergiu Cone: În mediul rural s-a auzit de ''trece-mă pe caiet'' şi îți plătesc eu când am banii. Asta este una. Pe de altă parte, există acum legislație care impune ca, la un anumit nivel al cifrei de afaceri, să fii obligat să accepți cardul. Deci, chiar dacă promovezi caietul sau nu promovezi caietul, dacă ai acea limită de 50.000 euro, anual pe care ai depășit-o, ești obligat să pui un POS, chiar și la țară. Cu alte cuvinte, și managerul acelui magazin rural va trebui să se adapteze, e obligat de lege să accepte card, pentru că altfel riscă niște amenzi și nusunt mici, dar în egală măsură, pentru nu-și pierde clienții, va continua să promoveze și această plată pe caiet, pe datorie.

Realizator: Va avea alternativă, nu?
Sergiu Cone: Da, însă se fac și aici pași, toate aceste tichete sociale, dai bani pentru o serie de...lucruri, căldură, caiete, ș.a.m.d. nu se mai dau numerar de către guvernul României, se dau pe suport electronic. Și încet, încet, chiar și lumea de la țară va învăța că lucrurile se pot întâmpla și altfel.

Realizator: Dar există infrastructură bancară necesară, suficiente rețele, nu știu, POS-uri, pentru ca de anul viitor, în toată țara să putem plăti cu cu cardul la oraș, dar mai ales la sate?
Sergiu Cone: Acuma, pentru cine vrea să retragă numerar nu mai este nevoie neapărat de existența unui automat bancar, chiar și la țară. Comerciantul poate să facă ceea ce se cheamă cash back, adică eu fac o o plată de un anumit nivel, trebuie să fac o tranzacție și atunci o să cer în măsura în care comerciantul are bani în casă, o sumă de bani să fie de cash și din contul de card să se scadă acea sumă.

Realizator: Da, ca expert în economie digitală, credeți că acest pachet asumat de guvern, va da rezultatele scontate? Se vor atrage mai mulți bani la buget?
Sergiu Cone: E de văzut în primul rând în ce formă va ieși, că aceasta este contestată la Curtea Constituțională din câte am văzut.

Realizator: Da.
Sergiu Cone: Și probabil că se vor menține anumite limite, dar nu la acest nivel. Însă pentru a reuși să albești o economie, nu trebuie neapărat să mergi pe astfel de impuneri, trebuie să ai taxe și impozite care să fie prietenoase, ca să zic așa, cu comercianții. Și atunci ei nu vor mai dori să ascundă de fisc banii pe care îi fac ca să nu fie impozitați. Ai taxe bune, şi comerciantul va fi transparent. (II)