Bucureştiul, fruntaş în topul celor mai poluate capitale UE

Poluarea, spaţiile verzi puţine şi un sistem administrativ greoi, cu un buget centralizat - sunt minusurile pe care le are Bucureştiul, în raport cu alte capitale europene.

Doar Sofia mai întrece Bucureştiul în privinţa poluării existente în capitalele europene, arată un studiu publicat marţi de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Expert Forum.

Astfel, în proporţie de 92 de zile pe an, se depăşeşte în capitala noastră nivelul admis de pulberi de praf comparativ cu limita admisă de 35 de zile.

Bucureştiul este codaş şi în privinţa utilizării bicicletelor ca alternativă la transportul cu maşina personală.

Doar 0,7% din bucureşteni merg la muncă folosind bicicleta, iar în Copenhaga, mai mult de jumătate din locuitori folosesc bicicleta.

"Nu constatăm o îmbunătăţire nici pe departe. De asemenea, sistemul de monitorizare a calităţii aerului este foarte foarte prost în Bucureşti. În ce priveşte spaţiul verde, deşi lucrurile par a sta un pic mai bine, totul depinde de cum se măsoară. La noi s-au luat în calcul şi cimitirele, şi lacurile, pe când în alte capitale nu s-au luat în calcul aceste lucruri.

"În acest moment, sunt în jur de 23 de metri pătraţi pe cap de locuitor, ceea ce este undeva în media capitalelor europene, încă sub recomandarea venită de la Bruxelles şi de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii", a explicat preşedintele Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, Costel Popa.

Bucureştiul are nevoie de o reformă administrativă

Studiul Ecopolis face şi inventarul modelelor administrative din 27 de capitale europene.

Astfel, s-a constatat că Bucureştiul are cel mai mic număr de sectoare, raportat la numărul de locuitori, iar majoritatea capitalelor au un buget centralizat, ceea ce nu se întâmplă şi la noi.

De aici şi concluziile studiului că Bucureştiul are nevoie de o reformă administrativă care să înceapă imediat după alegerile locale.

"Considerăm că, în primul rând, este nevoie de o analiză mult mai atentă a diverselor servicii din primărie şi a modului în care acestea se armonizează sau nu cu sectoarele.

"Referitor la străzi, la modul în care se trasează inclusiv pistele de bicicletă, nu există un plan centralizat pe Bucureşti, astfel încât să existe o armonizare. Vorbim şi de modul în care se construieşte în Bucureşti, de planurile urbanistice - unu-i la sector, altu-i la primărie ş.a.m.d", a spus Costel Popa.

O altă întrebare pe care o ridică studiul este cea legată de alegerea primarilor de sectoare, prin vot direct de către cetăţeni sau să fie numiţi de Consiliul General al Capitalei, aşa cum se întâmplă în unele state europene.