Bucureşti şi Cluj, în topul fondurilor pentru spitale
Potrivit ministerului sănătăţii, există diferenţe importante legate de modul în care autorităţile locale au gestionat activitatea şi funcţionarea unităţilor spitaliceşti pe care le-au preluat în subordine.
Articol de Adriana Turea, 17 Iunie 2011, 19:23
La aproape un an de la încheierea procesului de descentralizare a spitalelor, există diferenţe importante legate de modul în care autorităţile locale au gestionat activitatea şi funcţionarea unităţilor pe care le-au preluat în subordine.
Ministerul sănătăţii a făcut vineri un bilanţ al descentralizării şi a indicat autorităţile din Bucureşti, Cluj Napoca şi Sfântul Gheorghe ca fiind fruntaşe la capitolul "Alocări bugetare" pentru administrarea spitalelor.
Valoarea investiţiilor pe care consiliile judeţene şi primăriile le-au efectuat în sistemul medical, în urma descentralizării unităţilor sanitare, a crescut de peste şase ori în ultimii trei ani.
Din cele 373 de spitale, care au fost descentralizate şi propuse pentru a fi preluate de către autorităţile locale, doar pentru trei dintre ele consiliile locale şi primăriile nu au vrut să-şi asume răspunderea.
Cele trei spitale sunt din judeţul Vrancea. Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a atras atenţia că sunt autorităţi locale care nu s-au implicat în finanţarea unităţilor medicale pe care le au în subordine.
"Judeţele Olt şi Vrancea au alocare zero în 2010 pentru spitale. În acelaşi ani, deci în 2010, la polul opus, sunt în ordine descrescătoare cu cea mai mare sumă implicată: Bucureşti, Cluj, Ilfov, Prahova, Braşov, Covasna, Hunedoara, Timiş, Mureş, Maramureş - primele zece judeţe", a declarat Cseke Attila.
Profesor doctor Mircea Beuran, fost ministru al sănătăţii în Guvernul Adrian Năstase, spune că este bine că spitalele au fost descentralizate, dar era necesară o analiză mai amănunţită în ceea ce priveşte atragerea de fonduri.
"Mutările acestea, cred eu, că se fac după ce se face o previziune financiară, care va fi profilul, ce cheltuieli va avea, dacă primăria poate să ţină această unitate, nu poate să o ţină, ce servicii medicale pot să ofere, ce contracte", a declarat Mircea Beuran.
Raportul ministerului sănătăţii a fost realizat pe baza datelor oficiale, transmise de unităţile sanitare, prin direcţiile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie, centralizate la Ministerul Finanţelor.
