Brexit-ul şi reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre

Brexit-ul şi reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre - au fost temele care au dominat prima dezbatere organizată la Bucureşti, de Senat şi Camera Deputaţilor, în cadrul preşedinţiei româneşti la Consiliul Uniunii Europene.

Au participat preşedinţii comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele ţărilor comunitare şi candidate la aderare, comisarul european Corina Creţu şi reprezentanţi ai Parlamentului de la Strasbourg.

Iulia Gherman a urmărit reuniunea: "În timpul celor şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România îşi propune să asigure coeziunea şi unitatea statelor membre în faţa provocărilor politice, ecomomice şi sociale - au declarat în cadrul reuniunii autorităţile de la Bucureşti.

Şi comisarul european Corina Creţu a spus că politica de coeziune este despre şi pentru cetăţeni, reprezentând instrumentul care oferă răspunsuri la problemele şi tensiunile din cadrul Uniunii Europene, cum sunt Brexit-ul, migraţia sau securitatea transfrontalieră.

Comisarul a precizat că, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, politica de coeziune are alocată suma de 373 miliarde de euro, din care 80 % vor fi alocaţi regiunilor mai puţin dezvoltate.

Corina Creţu: "Politica de coeziune pentru perioada 2021- 2027 va fi aliniată mai strâns cu agenda şi priorităţile europene, fiind concentrată pe priorităţi-cheie, cum sunt inovarea, competitivitatea, locurile de muncă, provocări climatice şi de mediu."

Vicepremierul Ana Birchall a spus că România va pleda în timpul preşedinţiei pentru pluralism, nediscriminare, toleranţă şi solidaritate în Uniunea Europeană.

Ana Birchall: "În toată activitatea noastră vom menţine o abordare imparţială de "honest broker" şi pragmatică, pentru a identifica soluţii consensuale, menite să avanseze agenda europeană."

În cadrul dezbaterilor, reprezentantul Marii Britanii, lordul Whitty, a spus că va fi prezentat un nou plan pentru Brexit şi cerut flexibilitate părţilor implicate.

Lordul Whitty: "Avem o situaţie destul de confuză în Marea Britanie, colegi mi-au spus aseară o posibilă organizare a unui de a-l doilea referendum, sau o extensie a Articolului 55."

Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, Gabriela Creţu, prezentă la dezbaterea de la Bucureşti, a afirmat că atingerea obiectivelor de coeziune şi convergenţă depinde de factori naţionali, comunitari, dar şi globali.

Gabriela Creţu: "O dată, de ceea ce facem noi în ţările noastre şi putem face prin noi înşine depinde de ceea ce se întâmplă la nivel comunitar, dar depinde şi de cadrul global.

Noi trebuie să vedem întregul şi să facem o bună diagnoză a acestuia.

Suntem în situaţia în care la nivel comunitar avem la dispoziţie trei categorii de instrumente pentru intervenţie: instrumentele financiare - bugetul - reglementările şi coordonarea politicilor.

În ce stare suntem ?

Coordonarea politicilor trebuie să acceptăm că este slabă.

Semestrul european nu funcţionează nici pe departe aşa cum a fost imaginat la început."