Bolile de inimă, "cauzate de modul de viaţă"
Medicul Dan Gaiţă spune că a scăzut foarte mult vârsta la care populaţia este diagnosticată cu boli cardiovasculare şi că acestea sunt cauzate de schimbarea modului de viaţă.
Articol de Marilena Frâncu, 29 Septembrie 2013, 15:08
Peste 100 de ţări sărbătoresc duminică "Ziua Mondială a Inimii".
Deşi în lume mor în fiecare an peste 17 milioane de oameni din cauza bolilor de inimă, 80% din aceste decese premature ar putea fi evitate.
În România, specialiştii estimează că peste şase milioane de români suferă de boli cardiovasculare, care sunt răspunzătoare de mai mult de jumătate din numărul total de decese înregistrate anual.
Boala cardiovasculară este principala cauză de îmbolnăvire şi de deces. Unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar la fiecare 20 de minute o persoană suferă un accident vascular cerebral.
În plus, vârsta de diagnosticare scade foarte mult, avertizează Dan Gaiţă, specialist în probleme cardiovasculare.
"Toată această patologie aterosclerotică se datorează modului nostru de viaţă. Tratăm mult mai bine bolile infecţioase, trăim suficient de mult încât să avem consecinţa unui metabolism modificat şi acest lucru se repercutează grav.
"Nu suntem pregătiţi din punctul de vedere al adaptării noastre la acest lucru. Se întâmplă ca boli care apăreau la 40, 50, 60 de ani să apară acum la 20 de ani", spune Dan Gaiţă.
Mortalitatea în spital, "în scadere"
Registrul naţional de infarct de miocard, înfiinţat în urmă cu trei ani, a scos la iveală o scădere a mortalităţii prin infarct în spitale cu 4%.
"Pacienţii sunt aduşi mai repede către spital, sunt trataţi mai bine în faza de spital şi au dus la scăderea mortalităţii în spital.
"Noi avem probleme care ţin de alte complicaţii ale bolii coronariene, care sunt cel puţin la fel de numeroase ca şi infarctul de miocard, pe care le tratăm acum, vrem să extindem acest program de infarct", spune Dan Gaiţă.
Forumul naţional de prevenţie, care cuprinde medici din mai multe specialităţi de la noi, şi-a propus ca principal obiectiv scăderea mortalităţii cardiovasculare cu 10% în următorii cinci ani de zile, ceea ce ar însemna salvarea a 15.000 de vieţi.
