Bogdan Chirieac: România trebuie să aibă un avion al său

Emisiunea: ''Apel matinal'' - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cârnu

Administrația Prezidențială a desecretizat costurile pentru zborurile oficiale efectuate de fostul președinte, Klaus Iohannis, în cele două mandate petrecute la Palatul Cotroceni. Din document reiese că cele 193 de zboruri dus-întors au costat în total peste 113 milioane de lei, adică aproximativ 23 de milioane de euro, cele mai costisitoare deplasări fiind turneele din America de Sud, Japonia, Singapore și Africa în 2023.

În context, politicienii au vorbit despre responsabilitatea oamenilor politici, de necesitatea unei gestionări transparente a banului public, dar și de faptul că România nu are o aeronavă prezidențială dedicată. Discutăm pe acest subiect alături de invitatul ,,Apelului matinal", jurnalistul Bogdan Chirieac, analist politic și editorialist DC News. Bună dimineața!

Sărut mâinile! Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Mulțumim că ați acceptat-o! Echilibrați cum suntem, vrem să știm dacă, din perspectiva politicii externe a României, de exemplu, este justificată această sumă. Ce credeți?

Din nefericire, nu este justificată. Nu avem nimic care să confirme cheltuirea unor astfel de sume în interesul poporului român. Nu avem măsuri cu adevărat importante care să fi fost începute de fostul președinte Klaus Iohannis și care să fi adus România într-o zonă de confort sau de prosperitate. Ridicarea MCV-ului în domeniul justiției și aderarea în Spațiul Schengen a fost datorată în primul rând ministrului de justiție și apoi trecut la interne, Cătălin Predoiu. În plus, aderarea la Schengen a întârziat, după cum știți, semnificativ, deși Klaus Iohannis putea să discute cu cancelarul Nehammer despre acest subiect. N-a făcut-o la momentul respectiv și știți bine că am întârziat mai bine de un an. De fapt am întârziat în 2011 intrarea în Schengen, dar s-a întârziat încă o dată. Deci, din nefericire, putem spune că domnul președinte Iohannis a efectuat niște vacanțe de nabab, de șeic pe banii poporului român. Ăsta este adevărul și merităm lucrul acesta, fiindcă domnul Iohannis a fost ales. Hai că prima dată poate că am avut așteptări uriașe, inclusiv eu am avut așteptări uriașe, neconfirmate, dar în 2019 știam bine ce înseamnă Klaus Iohannis și în turul doi, știți bine, peste 60% dintre români au votat cu domnia-sa, iar dânsul ne-a mulțumit, cheltuind într-un an 7,5 milioane de euro pe avioane, numai pe avioane.

Dar aceste cheltuieli de protocol ar trebui reglementate mai clar\? Nu știu, mă întreb cine poate face acest lucru?

Păi, în primul rând, trebuie să vedem cine a aprobat cheltuirea acestor bani, fiindcă dânsul nu a plecat cu delegații. Că dacă lua un avion Tarom, îl încărca cu miniștri, oameni de afaceri, jurnaliști și mergea într-o vizită, rămânea ceva poate, se semna un contract, aduceau investitori. Știți bine că se practică asta pe plan mondial. Emmanuel Macron a plecat cu trei avioane de oameni de afaceri în China acum câțiva ani, când a aterizat la Otopeni, în drum spre Paris, și domnul Iohannis a venit la Sibiu să se întâlnească cu Macron. Știți bine că a fost o situație de genul acesta.

Se întâlniseră la Sibiu cu ceva vreme înainte, da.

Da, cu ceva vreme înainte, dar nu când s-a întors în China. Așa, poate că și România ar putea fi interesată de ceva de lucrul acesta. Dar într-adevăr, cheltuielile astea trebuie transparentizate. Și cei care au aprobat astfel de cheltuieli, te duci tu singur în avion cu consoarta și cheltui 1,5 milioane de euro pe o călătorie, ca să te întâlnești cu viceprimarul din Rio de Janeiro. Ăsta a fost singurul câștig al vizitei respective. Cineva trebuie să-și asume, nu? Că altminteri, e ban public, totuși.

Nu ştim exact cum stau lucrurile, dar mă gândesc la orice funcţionar, până la urmă, când vii de undeva, dai şi un raport de activitate, nu-mi dau seama exact cum este la Administrația Prezidențială. Să nu uităm că până la urmă vorbim de o funcție importantă în stat, de președintele României. Poate că, nu știu, ar fi cazul, s-a mai discutat la un moment dat și despre cumpărarea, despre achiziția unei aeronave nu neapărat prezidențiale, dar care să fie destinată, printre altele, și unor astfel de călătorii.

Ar fi altceva și mereu spunem asta. Înțeleg că un avion Bombardier 6500, pe vremuri mă pricepeam mai bine, dar e un avion decent, costă vreo un pic peste 30 de milioane de euro. El a cheltuit 23 de milioane închiriind aeronave. Avionul acela poate fi folosit de președinte, de prim-ministru, de miniștri, de funcționarii numeroși care merg zilnic la Bruxelles cu diferite însărcinări. Deci avionul ăla nu stă degeaba și poate fi operat de Forțele Aeriene Române, așa cum era la începutul anilor '90. Aveau niște BAC 1-11 care mergeau cu Ministerul Apărării, piloții făceau și ei ore de zbor, se antrenau și atunci găseai o modalitate decentă de a folosi corect banul public. Dar știți care e problema cu un avion din acesta? Nu e de nabab, nu e de şeic, nu are teren de înot și teren de golf în el. Am văzut cum arătau aeronavele închiriate de domnul președinte Klaus Iohannis. Ei, astea făcute așa nu erau, erau mult mai pământești, ca să spun așa.

Da, cred că până la urmă vorbim despre instituția președintelui României. Poate că sunt multe alte detalii pe care noi nu le cunoaștem. De ce credeți, totuși, că ele au fost secretizate? E o măsură excesivă, în condițiile în care, iată, în trei luni am aflat toate dedesubturile?

Fiindcă ura poporului român s-ar fi manifestat în timpul mandatului domnului Iohannis, și așa dânsul ajunsese la 6% nivel de încredere când a plecat. Vă dați seama ce-ar fi fost să aflăm că în 2023 a cheltuit peste şapte milioane de euro numai pe avion? Nu că l-ar fi interesat pe Klaus Iohannis. E un exemplu tulburător. Intră în istorie de dispreț total față de poporul român. Ăsta e meritul domniei sale, cu asta intră în istorie și se individualizează. Și poate cumva ne gândim și la ce vom vota acum pe 4 și pe 18 mai, că apoi votăm, spunem că a venit Mesia și apoi suntem foarte nemulțumiți de ce ne-a lovit. Ei, poate ne conștientizăm mai bine în cazul acesta.

Domnia sa, scuză-mă, Daniela, apropo de toate aceste cheltuieli, mă gândesc că preferatul, nu, la un moment dat, chiar instituția prezidențială rămăsese și fără bani. A venit cu o cerere adresată parlamentului, guvernului. În tot acest circuit n-a fost nimeni care să ridice două degete și să spună?

Da, până la urmă trebuie să știm aceste cheltuieli de protocol până unde se pot limita.

Știți bine că la o companie comercială e un procent bine stabilit până la care poți folosi cheltuielile de protocol, după care plătești impozit. Poate că e o idee bună aceasta a dumneavoastră, să se impună niște cheltuieli pentru astfel de lucruri și pentru instituții ale statului. S-ar mai pune capăt dezmăţului bugetar. Să știți, dezmăţul bugetar nu este doar la președinție, este și prin alte instituții ale statului fundamentale. Iar aici spuneți de ce n-a văzut nimeni, fiindcă răspunderea este colectivă. Deci nimeni n-a clipit când a cheltuit 140.000 euro pe un zbor la Bruxelles. Ultimul său zbor, așa, la Consiliul European, 140.000 euro. Un bilet la business pe Lufthansa costă 1.000 euro. Bun, nu se ducea singur, se mai ducea cu doi scutieri, că nu suporta multă lume în preajmă, dar n-ajungeai la 140.000 euro transportul. Dar nimeni n-a clipit, a zis: ce, e banul meu, e banul public. Lasă să le mai mărim taxele și impozitele, ca să meargă dânsul cu avionul cu piscină. Și exact așa a făcut.

Da, guvernul însă a aprobat de fiecare dată majorarea cheltuielilor Administrației Prezidențiale. Dar acum, gândindu-ne la viitor, cine ar putea să decidă asupra unor astfel de deplasări prezidențiale?

Președintele, n-avem ce face în zona asta. Numai că tot lanțul, tot lanțul de distribuție, ca să spun așa, trebuie să dea dovadă de mult mai multă grijă în cheltuirea banului public. Și prima modalitate prin care ai grijă de așa ceva este să transparentizezi cheltuielile. Vă dați seama că nu se ajungea la asemenea derapaj dacă noi știam cât a cheltuit Administrația Prezidențială, dacă știam la timp, pe transportul cu avionul. Nu se ajungea aici. Erau reacții, adică sărea presa, erau discuții, interpelări în parlament. Ne opream cumva. Nu, totul fiind la secret... și, stați, că nu s-a desecretizat tot, să vedem cât a costat camera de hotel la Hotel Mandarin și alte lucruri de genul acesta. Scandalul nu se încheie aici. Doar că nu va avea nicio urmare, în opinia mea. Adică lumea o să-l înjure pe Iohannis o dată în plus, și cu asta el a plecat liniștit să-și vadă de treabă și de pensia domniei sale.

Aveți idee cum era cum era pe vremea foștilor președinți?

Păi, Ion Iliescu mergea cu ROMBAC 1-11, era pe vremea aceea, pe care nu știu de ce le-au dat la casat, probabil că se terminase resursa de zbor. Alți președinți și prim-miniștri din România foloseau aeronavă TAROM. Emil Constantinescu folosea aeronavă TAROM.

Traian Băsescu...?

Adrian Năstase, la fel. Traian Băsescu a folosit și el multă vreme aeronavă TAROM. Victor Ponta a folosit în excursii, în vizitele pe care le făcea, măcar la Ponta se vedea ceva, aeronavă TAROM, era și o aeronavă mare, cred că era Airbus 310, dar niciodată singur, cum pleca Iohannis. Iohannis nu suporta nici miniștri în avionul domniei sale. Miniștrii veneau cu cursele de linie și se întâlneau cu dânsul la locul faptei, unde avea loc așa-zisa vizită.

Și așa creșteau cheltuielile.

Dar știți cum, e un proverb românesc: câte bordeie, atâtea obiceie... atâtea obiceiuri, nu?

Da, dar nu pe banii noștri, nu pe banii atât de mulți ai noștri. Eu înțeleg că merg pe banii noștri, că așa e normal, că sunt demnitarii pe care noi îi punem acolo, dar nu atât de mulți bani.

Ați dat exemplul lui Macron, exemplul Maiei Sandu, care folosesc curse de linie. Cum arată până la urmă practica deplasărilor oficiale similare la nivelul celorlalți șefi de state europene?

Toată lumea are un avion național pe care scrie România, nu scrie compania de la care ai luat avionul cu chirie. Lucrul ăsta e discutat de când au dat la casat BAC-urile făcute în România împreună cu britanicii, în vremea lui Ceaușescu, că de atunci erau. România trebuie să aibă un avion al său. Una, două aeronave, una mai mare pentru delegații mai numeroase; poate una mai mititică pentru delegații mai puțin numeroase, pentru întâlniri de summit european, operate de piloți români, în opinia mea, operată de Forțele Aeriere, pe care să scrie România. Pur și simplu. Te duci pe aeroport, asta e , e aeronava oficială. Practica lui Iohannis a fost strigătoare la cer. Era cunoscută, dar nimeni nu și-a dat seama de nivelul găurii, nivelul uriaș al găurii pe care îl făcea domnul Iohannis bugetul poporului român.

Acum, tot așa, ca să întregim un pic situația, nici președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu are un avion al domniei sale sau al Comisiei Europene, circulând tot cu cu un jet privat. Corect?

Este, dar e și alt nivel, să știți, e alt nivel de bogăție. Era cazul în România, unde ai majorat taxele și impozitele, de ai pus economia în genunchi în ultimii trei ani de zile ca în 2023 să faci jaful ăla de bani și în 2024, pe călătorii din astea de 1.500.000 de euro numai transportul cu avionul, ca să aduci nimic de călătoria din Africa, din călătoria America de Sud? Despre ce vorbim în zona asta?

Da, important să....

Sunt demnitari care pot să aibă astfel de aparate, și președintele României, și premierul României ar trebui să aibă, dar hai să vedem, de unde, cum, în ce fel. Vă spun, Forțele Aeriene Române pot avea astfel de aeronave.

Da, să așteptăm întâi să ne alegem noul președinte al României și să așteptăm și prima deplasare a domniei sale și vom vedea exact dacă transparența va fi una totală. Și ne mai auzim, cu siguranță.

Cu drag.

Jurnalistul Bogdan Chirieac, analist politic și editorialist DCNews, invitatul de astăzi al "Apelului matinal"./editor Florin Lepadatu/