Banii UE pe agenda Consiliului European

Şefii de state si de guverne din Uniunea Europeană discuta, astăzi, la Bruxelles, la reuniunea informala a Consiliului European despre teme institutionale şi prioritatile politice pentru viitorul cadru fonanciar multianual.

La reuniune participă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile oficiale pe marginea bugetului multinual al Uniunii Europene dupa 2020 încă nu au inceput dar deja exista câteva formule sau concepte în discutie.

Liderii europeni trebuie să stabilească dimensiunea bugetului multianual, priorităţile acestuia şi calendarul de negocieri pe marginea lui. În cadrul financiar multianual sunt fixate limitele bugetelor anuale si cati bani poate folosi Uniunea in total si in parte pentru diverse arii de activitate, în fiecare an. În ultima vreme, cadrul financiar a fost fixat pentru 7 ani.

Variate de lucru

Consiliul European trebuie sa adopte în unanimitate cadrul financiar multianual dupa ce obtine acordul Parlamentului European. Legislativul european poate aproba sau respinge propunerea de buget a Consiliului dar nu poate face amendamente.

Liderii europeni vor afla la reuniunea de acum dacă sunt şanse să obţină unanimitate pe marginea ideii ca pe viitor, contribuția fiecărui stat membru la bugetul comun sa crească la cel putin 1,1 la suta din PIB, asa cum propune Comisia Europeana, care considera ca e nevoie de aceasta marire pentru a compensa pierderea contributiei Marii Britanii dupa Brexit. De asemenea, se vehiculeaza deja ideea ca, in cadrul viitorului buget, politici esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, ca Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune sa fie restructurate, ceea ce poate însemna fonduri mai mici, reducerea platilor directe şi o selectie mai riguroasa a proiectelor finantate cu bani europeni. O alta idee care se prefigurează este ca accesul la fondurile europene să fie condiţionat de respectarea statului de drept.

Ce vrea România de la bugetul UE

Preşedintele Klaus Iohannis nu a precizat dacă România e dispusă ori nu să dea mai mulţi bani dar a insistat că e nevoie să se ajungă la un acord între statele membre cât mai curând posibil. Cum negocierile se vor suprapune cu preşedinţia română a Consiliului în 2019, Klaus Iohannis a dat asigurări că România va acționa pentru a face posibil un acord politic în vederea construirii unui buget modern și eficient al Uniunii Europene după 2020. Președintele a anunţat deja că România vrea un viitor buget care să răspundă, pe cât posibil, priorităților și nevoilor tuturor statelor membre şi care să păstreze convergența ca principală prioritate. Aşadar, Klaus Iohannis va cere finanțarea adecvată a politicii de coeziune si reformarea ei, pentru că atenuează diferenţele de dezvoltare între statele membre. În ceea ce privește noile priorități ale Uniunii, precum politica de apărare, migrația, inovarea, cercetarea, inițiativele legate de tineret, președintele va argumenta că acestea trebuie să fie finanțate în viitorul buget european, dar fără să fie scăzute alocările pentru politicile tradiționale ale Uniunii, ca politica agricolă şi cea de coeziune.

Comisia Europeană după Brexit

În pregătirea reuniunii informale a liderilor , Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri practice care ar putea eficientiza activitatea Uniunii Europene și ar îmbunătăți legătura dintre liderii instituțiilor UE și cetățenii europeni. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acum nu este momentul pentru discuții îndelungate privind reforma instituțională sau modificarea tratatului, dar există o serie de măsuri ce pot fi luate pentru crearea unei Europe care să răspundă așteptărilor. Pentru reformarea institutionala e prevazută o restructurare a Comsiei Europene după alegerile europarlamentare din 2019. În prezent, Colegiul comisarilor este alcătuit din 28 de membri, câte unul din fiecare stat membru. Înainte de desemnarea următoarei Comisii Europene, liderii vor trebui să decidă dacă reduc sau nu numărul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, să funcționeze mai eficient, și ar permite o distribuție mai echilibrată a portofoliilor.

Pe de altă parte, o Comisie mai restrânsă ar însemna că unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al instituției. În plus, în discutie e şi ideea unui președinte cu mandat dublu pentru Comisie și Consiliu, temă lansată de actualul preşedinte al Comisiei, Jean Claude Junker, anul trecut. El a argumentat ca deținerea de către aceeași persoană a funcțiilor de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene ar putea face mai eficientă structura Uniunii. Acest lucru este posibil în temeiul Tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implică fuzionarea celor două instituții. Președintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European și niciunul dintre cei doi președinți nu votează în Consiliul European pentru că rolul lor este să consilieze, să ofere contribuții bazate pe activitatea serviciilor aflate în subordinea lor și să faciliteze crearea unor punți de legătură și găsirea unui numitor comun.

Parlamentul European după Brexit

În plus, liderii au de discutat despre componența Parlamentului European pentru mandatul 2019-2024, candidații aşa-numiţi „cap de listă” ai partidelor politice europene, dar și despre ideea de liste transnaționale. Aceasta din urmă ar putea fi aplicată odată cu alegerile din 2024. Consiliul European trebuie să ia o decizie cu unanimitate privind compoziţia viitorului Parlament European, până în iunie anul acesta, în aşa fel încât, statele membre să poată lua din timp măsurile necesare pentru alegerile europarlamentare din 2019. În ce priveste viitoarea compoziție a Parlamentului European, România susține propunerea legislativului european privind noua distribuție a mandatelor în perioada 2019-2024. Conform acestei propuneri, România va avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus față de actuala legislatură.