Avizul Academiei „împinge cetățenii în ghearele morţii”

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a anunțat aprobarea derogărilor pentru ursul brun. Decizia a fost luată după ce în ultimii ani s-au înmulțit atacurile urșilor în urma defrișărilor și a lipsei măsurilor de a reface habitatul acestora. Comisia a aprobat pentru intervenție un număr de 220 de exemplare, în scopul prevenirii pagubelor și accidentelor produse de ursul brun și în interesul sănătății și securității publice.

La solicitarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor aprobarea s-a dat menținându-se nivelurile acordate pentru anul 2022, după analiza centralizatoarelor intervențiilor și a situațiilor derogărilor.

Ce poate însemna în mod practic această decizie anunțată de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române aflăm de la invitatul "Apelului matinal", senatorul UDMR Tánczos Barna, fost ministru al mediului, apelor și pădurilor.
Tánczos Barna: Comunicatul Academiei, comisiei, de fapt este o dezinformare crasă, este o dezinformare a populației din România, a cetățenilor români. Pentru că nu vorbim de o aprobare, vorbim, practic, de o respingere a proiectului de ordin, de o dezaprobare. Este trist și sunt chiar mâhnit de modul în care inclusiv această comisie încearcă să păcălească toată țara. Această comisie în ultimele zile, săptămâni a trimis mai multe adrese către minister prin care a spus că nu este de acord cu propunerea ministerului, a dezaprobat proiectul de ordin prin care am dorit, în baza studiului comandat de minister și făcut de Institutul de Cercetare în Silvicultură și Universitatea Transilvania din Brașov, în baza acestui studiu am propus intervențiile în populația de urs brun, o reintroducere a vânătorii pentru a controla populația în zonele puternic afectate de atacuri asupra oamenilor și asupra fermelor, asupra culturilor.

Modul în care Academia prezintă această așa-zisă aprobare este o dezinformare crasă și dă dovadă de iresponsabilitate faţă de cetăţeni, dă dovadă de lipsă de profesionalism, prin modul în care au tratat această problemă şi argumentele pe care le-au prezentat în scris dă dovadă de o lipsă de profesionalism total și propunerea sau așa-zisa aprobare este lipsită total de orice fundament legal. Academia nu poate să aprobe altceva sau să avizeze altceva decât o propunere a ministerului.

Cătălin Cîrnu: Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, aceasta este titulatura exactă, trebuia sau era necesar să dea aviz pentru extragerea urșilor bruni, că asta nu înțelegem?
Tánczos Barna: Este o prevedere legală și, în calitate de ministru, respectând această instituție, nu am încercat niciodată să elimin Academia din acest proces legislativ. Avizul Academiei, prin Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii, este obligatoriu, negativ sau pozitiv. Avizarea în sine este obligatorie conform legii. Dar cred că prin această măsură, prin acest pas, Academia a dat dovadă de iresponsabilitate, motiv pentru care consider că din legislație trebuie eliminat acest pas, a fi eliminat acest pas, trebuie eliminat acest aviz și trebuie lăsat Ministerul Mediului, indiferent cine este ministru, ca în baza studiilor să implementeze măsurile de prevenire a atacurilor. Împing, practic, toți cetățenii în pragul disperării, împing cetățenii în ghearele morţii, pentru că sunt zeci de oameni care sunt atacați de aceste animale sălbatice și lipsa prevenției va duce la escaladarea și la agravarea acestei probleme.

Daniela Petrican: Apropo de acest lucru, chiar organizațiile de mediu susțin că nu poate fi făcută diferența dintre urșii care sunt periculoși și ceilalți. De ce trebuie ținut până la urmă cont atunci când se intervine direct în menținerea unui echilibru în relația omului cu fauna și cu mediul natural?
Tánczos Barna: Această abordare este lipsită de orice logică. Intervenția în managementul populației trebuie făcută în mod preventiv, astfel încât să nu ajungem să avem urși în Delta Dunării. Ceea ce se întâmplă în ultimii șapte-opt ani în România este o extindere practică a habitatului ursului brun în zonele de deal și de câmpie. Am văzut anul acesta urs la Craiova, la Ploiești, la Pitești, în zone unde habitatele nu erau naturale acum 20-30 de ani pentru ursul brun. Extinderea habitatelor înseamnă că vom avea această populație, se va extinde peste tot în România; habitatul natural al ursului brun este zona de munte, iar în zona de munte sunt câteva zone afectate extrem, extrem de grav de atacuri şi acolo prevenția se poate face doar prin vânători, pentru că ultimii ani, ultimii șase-şapte ani, au demonstrat că nicio altă intervenție, nicio altă soluție nu poate să limiteze creșterea necontrolată a acestei populații de urs brun în România. Ursul brun în România este în condiții favorabile, în condiții de conservare favorabilă. România protejează această specie. Știm că este strict protejată; populația crește an de an, toate studiile demonstrează acest lucru. Iar cearta și dezbaterile între academicieni, practic, împing la disperare cetățenii. Este imoral ca să ne jucăm în felul acesta cu viața și cu sănătatea și cu siguranța cetățenilor.

Cătălin Cîrnu: Asta știm bine, accidente, uneori chiar mortale. Dar acum, revenim, de exemplu, la mandatul dvs. de ministru. S-au înmulțit și șacalii care au împânzit țara. Ne amintim și de cormoranii de care tot vorbea fostul ministru al agriculturii, Petre Daea. Foarte mulți urși! Atâta vreme cât ați fost ministru, au fost vânători sau nu s-a putut face nimic la nivelul extragerii de urși bruni, șacali și toate celelalte animale sau păsări?
Tánczos Barna: A fost pentru prima dată când, inclusiv în Delta Dunării, am aprobat cote de șacali și s-a și realizat cota de extragere de șacali. Am aprobat folosirea capcanelor selective pentru șacali, astfel încât extragere acestora să fie mai eficientă. Sunt decizii prompte, curajoase, bazate pe studii științifice. Același lucru am făcut și în cazul ursului brun. Aici, intervenția a fost condiționată de existența acestui studiu care să evalueze modul în care a evoluat populația de urs brun în România după 2016. Niciun ministru din 2016 încoace n-a comandat acest studiu. A fost o greșeală uriașă din partea predecesorilor mei. Am comandat acest studiu. Studiul a fost realizat de Institutul de Cercetare și de Universitatea Transilvania. Din păcate, realizatorii studiului nu au fost în stare să-și susțină studiul în fața academicienilor din Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii. A fost, este practic, nu doar a fost, este, practic, o dezbatere pe argumente și contraargumente între academicieni; între timp cetățenii suferă. Eu, în calitate de ministru, am semnat acest ordin, ar fi fost ultimul pas și ar fi trebuit trimis la Monitorul Oficial. Sincer, și în condițiile acestea, avizul simplu consultativ, există posibilitatea ca ordinul care reintroduce vânătoarea și care aprobă o intervenție mai promptă în zonele puternic afectate să fie trimis la Monitorul Oficial.