Avantajele şi dezavatajele migraţiei forţei de muncă
Românii care lucrează în străinătate au făcut economii în valoare de 12 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros. Pe de altă parte, în urma românilor plecaţi, rămân domenii fără specialişti.
Articol de Carmen Gavrilă, 09 Iunie 2011, 14:57
Douăsprezece miliarde de euro este valoarea estimată a economiilor făcute în 2010 de românii care lucrează în străinătate.
Un studiu al Fundaţiei Soros arată că deşi banii câştigaţi de aceştia ar putea reprezenta o sursă importantă de investiţii în România, ei nu sunt valorificaţi decât în mică măsură. Doar circa 20% din aceşti bani ajung în ţară.
Migraţia forţei de muncă este un fenomen care este în egală măsură lăudat, dar şi blamat pentru tot felul de probleme sociale, de la copiii lăsaţi în urmă de părinţi la adaptarea dificilă la medii noi. Gabriela Drăgan, directoara Institutului European din România, a explicat că există trei categorii de ţări din punct de vedere al migraţiei.
"Ţări care transferă forţă de muncă şi câştigă, ţări care primesc forţă de muncă şi câştigă şi forţă de muncă care şi ea câştigă", spune Gabriela Drăgan.
Printre părţile bune ale acestui proces sunt remitenţele, adică banii veniţi din străinătate, chiar dacă din cauza crizei nu mai sunt aşa de mulţi ca înainte, explică Gabriel Petrescu, director executiv al Soros România.
"Migraţia este motivată de acumularea şi transferul eventual al capitalului acumulat în străinătate, remitenţele reprezintă 3%-4% din PIB, cel puţin pentru România. Fără doar şi poate, remitenţele joacă un rol foarte important", a declarat Gabriel Petrescu.
În urma românilor plecaţi nu rămân doar copii, ci şi domenii fără specialişti.
O forţă de muncă valoroasă şi esenţială, mai ales în perioadele de creştere economică precum cea care se prefigurează acum spune consilierul prezidenţial Leonard Orban.
"Constatăm fugă de creiere pe câteva zone de maxim interes: doctorii şi asistentele medicale, din ce în ce mai mulţi ingineri pleacă, specialişti IT. S-a resimţit mai ales în momente de creştere economică importantă lipsa muncitorilor şi calificaţi, şi necalificaţi în diferite sectoare, cu precădere în sectorul construcţii", a declarat Leonard Orban.
Unele ţări, ca Polonia, au avut de câştigat nu numai de pe urma banilor trimişi în ţară de polonezii plecaţi la muncă, dar şi în urma cunoştinţelor administrative pe care ei le-au dobândit acolo.
Asta, pentru că s-au întors în ţară şi au aplicat ce au învăţat în special în vestul Europei. România riscă să nu cunoască acest fenomen, pentru că, potrivit studiilor, peste jumătate dintre românii plecaţi la muncă nu vor să se mai întoarcă.
