Având în vedere contextul canicular, sistemul energetic "s-a comportat rezonabil"

Premierul a convocat pentru această dimineaţă Comandamentul pentru energie, pe fondul prognozelor care arată că va putea fi depăşită perioada critică generată de valul intens de căldură. Conducerea Ministerului Energiei a reafirmat că nu există motive de îngrijorare privind o pană de curent generalizată şi dă asigurări că operatorii de distribuţie intervin prompt în cazul avariilor locale. Invitatul "Apelului matinal" este ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa şi vă mulţumesc pentru invitaţie.
Noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. Sunt totuşi situaţii când consumatorii stau şi peste 20 de ore fără curent electric, ca de exemplu în Bragadiru, dar nu numai, şi în zona Fundeni din Bucureşti a fost pană de curent de peste 13 ore. Din ce ştiţi, mai sunt astfel de zone fără curent electric acum?
Din cauza temperaturilor înalte, au apărut avarii în reţea şi aici sunt, mă rog, mai multe cauze. Pe de-o parte, aceste echipamente sunt vechi pe multe zone, s-a investit prea puţin în Sistemul Energetic Naţional, e vorba de transformatoare, e vorba de liniile electrice. Şi atunci când ai 10 zile, 11 zile de temperaturi cu peste 38-40° aceste /.../ sunt supuse unui stres foarte mare şi atunci ele pot ceda, într-adevăr. Acum, noi am discutat cu operatorii de distribuţie şi vor fi reprezentaţi şi la şedinţa comandamentului de astăzi şi le-am cerut timpi de intervenţie cât mai mici, mobilizarea tuturor echipelor, lucru pe care, din ceea ce noi ştim, ei l-au făcut. Acum sunt şi situaţii obiective, în care anumite echipamente cedează şi sunt mai greu de accesat, trebuie să spargă un trotuar sau să spargă un drum, sau să intervină într-un alt mod şi de aceea lucrurile pot să mai dureze. Unde a fost cazul, cum a fost la Spitalul Fundeni, s-a intervenit inclusiv cu generatoare în plus şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, şi de la distribuitorul Enel/PPC. Deci, cred că per total, având în vedere vremea deosebit de călduroasă, condiţiile meteorologice extreme, cred că sistemul s-a comportat rezonabil. Acum sigur că la consumator există o stare de disconfort şi e normal şi îmi cer şi eu scuze că nu întotdeauna s-a putut interveni atât de repede pe cât ne-am fi dorit.
Domnule ministru, dar nu cumva şi închiderea centralelor de cărbune nu a fragilizat cumva Sistemul Energetic Naţional?
Sigur că avem nevoie de producţie de energie în bandă, şi nu doar noi, ci şi alte state, cum este Germania, care şi-a dat seama că a făcut o eroare renunţând la tipuri de energie de producţie în bandă. Noi am reuşit în ultimele zile să pornim, să repornim anumite grupuri pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia, să repornim Paroşeni în Valea Jiului şi să mai aducem undeva la 400-500 de megawaţi în sistemul energetic ca producţie, ceea ce sigur că ne-a ajutat. În orele de seară, atunci când nu avem energie solară, în zile foarte călduroase, când nu prea bate vântul şi energia eoliană este redusă, într-o perioadă de secetă, când producţia hidro este redusă, aşa cum am avut, şi când toate aceste lucruri nu funcţionează sigur că te ajută să ai producţie fie pe cărbune, fie pe gaz, fie mai multă producţie nucleară. Pe termen mediu şi lung avem programul nuclear şi în 2031-'32, în sistemul energetic naţional vor fi încă 2.000 de megawaţi producţie în bandă energie nucleară. Şi până atunci avem undeva la 3.500 de megawaţi în următorii trei ani, care vor fi în producţie pe grupuri pe gaz. Deci nu renunţăm sau nu este înţelept să renunţăm la cărbune fără a pune o altă sursă de producţie în bandă în loc, gaz pe termen scurt şi mediu, respectiv energie nucleară pe termen mediu şi lung.
De asemenea, prosumatorii contribuie la coşul energetic şi, mai mult decât atât, ei nu consumă energie din reţea. Cu toate acestea, asociaţia prosumatorilor reclamă legea care îi obligă să monteze baterii pentru stocarea energiei, precum şi faptul că sunt limitaţi la injectarea surplusului de energie în reţea. Aveţi vreun răspuns pentru ei?
Sigur, pe de o parte, acest fenomen a crescut foarte mult şi este un lucru bun, pentru că acesta este viitorul, să producem cât mai multă energie pe care o consumăm în casele noastre. De la 16.000 de consumatori acum mai puţin de trei ani, suntem la 120.000, peste o 120.000, cu o putere instalată de 1.700 de megawaţi, deci mai mult decât centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă. Reţelele sunt şi ele supuse unei presiuni, pentru că atunci când nu există aceste capacităţi de stocare, pot apărea diferenţe de tensiune şi vorbim totuşi de un sistem care a fost proiectat şi implementat acum zeci de ani de zile, când bineînţeles că nu exista ideea de prosumatori, nu existau prosumatori în România sau, în fine, în alte părţi ale ale lumii. Deci e nevoie, principial, de stocare. Preşedintele României a întors această lege în Parlament, deci, în acest moment obligaţia nu există. Parlamentul se va reuni în toamnă şi cred că vor fi mai multe amendamente pe textul de lege, iar iarăşi, ca un principiu, înainte să impunem o obligaţie, trebuie să gândim un program de sprijin prin care actualii prosumatori să poată accesa subvenţii de la Guvern, de la statul român. Aceste baterii nu sunt ieftine, uneori trebuie să înlocuiască şi invertoarele ca să poată acomoda capacităţi de stocare. Deci toate aceste intervenţii costă bani şi cred că este corect ca să gândim astfel de mecanisme de sprijin şi apoi să impunem astfel de obligaţii. Dincolo de asta trebuie să ne gândim şi la marile capacităţi de stocare, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj Tarniţa, Lăpuşteşti, cea de la Bicaz, care se va face, cea de la vărsarea Oltului în Dunăre. Deci sunt mai multe proiecte şi spre deosebire de baterii, aceste proiecte au o durată de exploatare de 30-50 de ani, nu de 10 ani, şi cred că este momentul să gândim proiecte legislative prin care să derogăm de la toate prevederile pe care le putem deroga, sigur, de mediu sau alte prevederi, şi să accelerăm la maxim aceste investiţii.
Şi o ultimă întrebare: ce se va întâmpla cu preţurile la energie electrică, momentan, acestea sunt plafonate, dar ce urmează?
Până în 1 aprilie 2025 nu vor fi probleme. Schema de compensare-plafonare funcţionează şi, dincolo de acest orizont de timp, noi vom gândi măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, nu în funcţie de volumul, de consumul lunar - aşa cum ştim acum sub 100 de kilowaţi-oră este cel mai mic preţ plafonat, 0,68 lei kilowatt-oră - şi în funcţie de situaţia socio-economică a fiecărei gospodării. Şi lucrăm la această chestiune. O vom avea pregătită până în primăvara anului viitor.
Domnule ministru, vă mulţumesc mult de tot pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul energiei, Sebastian Burduja.