Autostrăzile României

România are de astăzi cu 60 de km de autostradă mai mulţi, după inaugurarea a trei din cele patru tronsoane ale autostrăzii Sibiu-Orăştie.

Cu 600 de km de drum rapid construiţi, România este însă cu mult sub media europeană.

Chiar şi aşa, autorităţile promit să recupereze din decalaje, cu 300 de km construiţi până în 2016.

Harta autostrăzilor viitoare, prezentată recent, stârneşte însă nemulţumiri atât ale transportatorilor, cât şi ale autorităţilor locale, care se tem că vor fi ocolite de turişti.

Cel de-al treilea lot din autostrada Orăştie-Sibiu, care nu a fost dat în folosinţă, are doar 18 km finalizaţi, iar restul de patru se confruntă cu alunecări de teren.

Şoferii vor putea circula de acum înainte pe autostradă de la intrarea în Deva şi până la ieşirea din Sebeş spre Sibiu.

Vor ieşi apoi de pe ea prin nodul rutier Cunţa, pe DN7, pentru a reintra pe al patrulea tronson, în nodul rutier de la Sălişte.

În România sunt în prezent peste 600 de km de autostradă, dintre care circa 450 construiţi în ultimii 24 de ani, dar ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, a dat asigurări că până în anul 2016 se vor realiza încă 300 de km de autostradă.

Foto: Autostrada Orăștie –Sibiu.

Unii localnici se tem că vor fi ocoliţi de turişti

Inaugurările şi declaraţiile oficiale de pe marginea lor au stârnit şi critici.

Oamenii din zonă se tem că Deva şi Hunedoara vor fi în acest fel ocolite de turişti în viitor.

Pe Autostrada Deva-Sibiu nu există nici un indicator spre Hunedoara, susţin reprezentanţii autorităţilor locale.

Tăierea panglicilor de astăzi ar fi putut fi, de asemenea, umbrită de protestele anunţate de şoferi, care sunt nemulţumiţi de schimbarea traseului Coridorului 4 pe la Sibiu-Făgăraş-Braşov, în locul prioritizării tronsonului Sibiu-Piteşti.

Dar potrivit corespondenţilor noştri, autostrada a fost închisă înainte de inaugurare şi demersul lor a fost astfel blocat.

Între timp, la licitaţia pentru tronsonul de Autostradă Comarnic-Braşov, cu o lungime de 58 de km, a fost declarat câştigător Consorţiul Vinci - Strabag - Aktor, care şi-a adjudecat proiectul şi în 2009, dar a renunţat la contract, întrucât statul român nu a acceptat anumite clauze.

Pe de altă parte, în urmă cu câteva luni, autorităţile maramureşene şi-au anunţat intenţia de a rezilia înţelegerea semnată cu firma grecească Aktor pentru reabilitarea tronsonului Baia-Mare-Sighet, din DN 18, pentru nerespectarea condiţiilor contractuale.

La începutul acestei luni, trei asocieri rămăseseră în cursa pentru primul proiect de autostradă concesionată din ţara noastră, dar asocierea omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, aşa-numitul 'rege al asfaltului', nu şi-a mai depus oferta finală, iar în cursă au rămas doar două - câştigătorul de astăzi şi o asociere de firme italiene.