Autorităţile publice "au ratat multe oportunităţi de finanţare europeană"

Autorităţile publice de la nivel central au ratat multe oportunităţi de finanţare europeană a unor proiecte mari, întrucât nu au întocmit corect documentaţia.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Aura Răducu, din 1.000 de proiecte naţionale care ar fi putut primi finanţare în decembrie, anul trecut, doar 66 au fost înaintate spre decontare europeană.

"Din păcate proiectele la nivel naţional nu respectă regulile naţionale. Care sunt problemele care nu se respectă? Achiziţiile publice, avizul de mediu, autorizaţia de construcţie. Am fi putut să ridicăm rata de absorbţie, adică era posibil să ridicăm cât mai mult spre 90-95% dacă puteam să dispunem de aceste proiecte naţionale care să fie incluse în /.../", a spus Aura Răducu.

Îmbunătăţirea legislaţiei, care trebuie să cuprindă reguli şi norme clare, este prima condiţie pentru ca România să poată accesa cât mai mulţi bani europeni, mai spune ministrul Aura Răducu.

Ministrul Fondurilor europene apreciază că în 2016 pot fi lansate proiecte cu finanţare europeană cu o valoare de peste 50 la sută din totalul finanţării de până în 2020.

Aura Răducu atrage atenţia, însă, că în faţa atingerii acestei ţinte se află 23 de condiţionalităţi cerute de Comisia Europeană, în speţă strategii sau planuri de acţiune care ar fi trebuit definitivate până acum de statul român.

Ministrul Fondurilor Europene spune că miercurea viitoare va fi introdus pe masa Guvernului un memorandum pentru a grăbi lucrurile.

Acest memorandum va stabili responsabilităţi şi termene pentru fiecare minister sau autoritate în parte.

Statisticile prezentate astăzi la minister arată că, în perioada de absorbţie 2007-2013, proiectele mici şi mijlocii au fost gestionate bine, în timp ce în poiectele mari autorităţile au ratat multe oportunităţi.

În mare parte, spune ministrul fondurilor europene, problemele ar fi putut fi evitate dacă proiectele aveau o documentaţie corectă sau dacă România ar fi avut reguli, norme şi legislaţie mai bună.

Nu în ultimul rând, adaugă ea, una din cele mai mari probleme a fost viciul din procedura de achiziţie publică din cadrul proiectelor. Spre exemplu, în luna decembrie, din 1000 de proiecte de interes public, doar 66 au putut fi înaintate pentru decontare europeană.

Aura Răducu spune că în acest moment rata absorbţiei fondurilor europene pentru perioada 2007-2013 se află la aproximativ 60 la sută dar speră ca la finalul procedurilor din 2016 să se apropie de 80 de procente.

Pe de altă parte, dacă proiectele autorităţilor nu ar fi avut vicii de procedură, absorbţia ar fi putut fi ridicată la aproximativ 90 la sută.

În acest moment Comisia Europeană trebuie să ramburseze României aproximativ 750 de milioane de euro, plăţi făcute de Guvernul român, la sfârşitul anului 2015, pentru proiecte cu finanţare europeană.

Aceleaşi statistici ale ministerului arată că fondurile europene din perioana 2007-2013 au avut un impact semnificativ în economia României, prin cele 11 miliarde investite.

Acestea au adus un plus de 10 la sută din PIB şi 25 la sută din investiţii.

În acelaşi timp au crescut rata angajărilor cu 3,8 procente şi au redus cu 3 la sută şomajul.

Nu în ultimul rând, fondurile europene au influenţat direct creşterea salariului mediu cu 25 la sută.