Arderile ilegale de deșeuri „vor fi stopate abia odată cu înăsprirea legii”

Zeci de tone de deșeuri au fost oprite la Nădlac II de polițiștii de frontieră. Șoferii români transportau, conform documentelor de însoțire a mărfii, îmbrăcăminte second-hand și materiale plastice de la diferite societăți comerciale din Austria și Belgia pentru firme din România. Aceștia nu au putut prezenta documentele necesare importului și, astfel, autoritățile de control nu au permis intrarea pe teritoriul României a mijloacelor de transport și a încărcăturii transportate. Discutăm pe acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal", Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu. Sunt multe astfel de transporturi ilegale identificate?

Andrei Corlan: Sunt foarte multe astfel de transporturi ilegale identificate. Zilnic comisarii Gărzii Naționale de Mediu blochează mai multe astfel de tentative de a intra în țara noastră. Numai anul trecut am întors peste 500 de transporturi, însumând 11.000 tone de deșeuri care încercau să intre în țara noastră. Prin implementarea aplicațiilor ROAFM, care urmărește digital trasabilitatea deșeurilor care încearcă să intre în țară, Garda de Mediu a mărit numărul de verificări de la 3.000, cât erau înainte de anul 2023, pe an la 22.000 de activități de inspecție și control la nivelul unui singur an.

Ce anume se află de obicei în camioanele acestea suspecte, oprite pentru control, că înțeleg că și cele care au apărut la Nădlac II nu conțineau ceea ce confirmau documentele?

Andrei Corlan: Nu conțineau ceea ce confirmau documentele și practica cu care ne luptăm acum cel mai mult, pentru că subiectul deșeurilor eliminabile mascate în deșeuri reciclabile, am reușit să avem rezultate împotriva acestui fenomen, însă ne luptăm constant cu bunurile second hand, care de fapt sunt deșeuri mascate, fie că vorbim de textile, fie că vorbim de echipamente electrice și electronice, fie că vorbim de anvelope, fie că vorbim de mașini second hand, care de fapt nu sunt mașini second hand și vin doar să fie dezmembrate la noi în țară, ne confruntăm cu acest fenomen.

Din informațiile pe care le deținem de la Parchetul General, cu care colaborăm pe astfel de de situații, avem chiar cazuri în care aceste încărcături pleacă cu documente de însoțire a unui transport de deșeuri către țara noastră, înainte să intre se schimbă documentația în aviz de însoţire a mărfii şi arată că ar fi produs şi încearcă să intre la noi în țară. O necesitate ar fi și este: schimbarea cadrul legislativ actual și modificarea legii, astfel încât să existe o trasabilitate a produsului folosit, așa cum avem la deșeuri. Și Garda de Mediu încă /.../ șase luni a demarat aceste demersuri împreună cu ANPC-ul, astfel încât se lucrează la un proiect de ordonanță de urgență, astfel încât să existe și în România definiția bunului folosit, pentru că deocamdată nu avem această definiție. Și un bun folosit este un bun care ar trebui să însemne de uzură, dar poate fi utilizat în aceleași condiții cum a fost proiectat.

Nu avem de ce să importăm nici anvelopele... deși unele anvelope ale unei alte țări.... nu avem de ce să importăm zdrențele unor alte țări, care la final ajung pe cursul de apă, ajung pe câmpuri. Și în loc să aplicăm principiul "poluatorul plătește", sancționăm primăria pe raza căruia întâlnim aceste abandonuri de deșeuri. Nu avem de ce să primim echipamente electrice și electronice stricate, ca să le reparăm la noi în țară. Putem să le primim, dar să le încadrăm ca și deșeuri pregătire pentru reutilizare. Totodată, acest draft de ordonanță vine cu încă un lucru: definiția produsului neconform.

Și colegii de la Protecția Consumatorilor, pentru că deocamdată nu au această posibilitate, vor putea să întoarcă produsul neconform direct înainte să intre în țară. În momentul de față, colegii de la ANPC colaborează cu noi, stabilesc un produs neconform, noi îl putem cataloga drept deșeu, dar doar noi putem întoarce în țara de proveniență. Dacă reușim să modificăm, să îmbunătățim cadrul legal, atunci aceste două instituții nu vor merge împreună, n-au același subiect și fiecare va merge pe palierul lui pentru a stopa acest fenomen care este îngrijorător - pentru că România și Bulgaria practică cel mai mic preț la depozitare din toată Uniunea Europeană. Noi avem cam 50 euro pe tonă la depozitare de deșeu, în timp ce țările din Occident au 500 euro.

Dar ce se întâmplă cu cei care încearcă să introducă astfel de deșeuri în România? Ce pedepse sunt prevăzute?

Andrei Corlan: Introducerea unui deșeu eliminabil la noi este infracțiune. Se pedepsește cu închisoarea. Dacă este să ne uităm numai la rezultatele de anul trecut: Garda de Mediu a destructurat o întreagă rețea în vestul țării. Împreună cu, evident, DIICOT-ul, am participat activ la punea în aplicare peste 32 de mandate de percheziție, atât ale DIICOT-ului, cât și ale Parchetului General. În cazul în care deșeurile nu sunt periculoase și în scopul, până la urmă, nu este neapărat să îi urmărim pe cei care reușesc să le introducă, ci să-i blocăm să nu intre în țară. Că, la final, scopul nostru este să nu fie deșeuri în România.

Cea mai bună măsură, pe care reușim să o aplicăm cu succes, este blocarea deșeurilor la intrarea în țară, dar încă o dată, ne confruntăm cu această inventivitate a făptuitorilor, adică mascarea în produse /.../ și ultima noutate în domeniu este mascarea nămolurilor de la stațiile de epurare, amestecarea nămolurilor cu găinaț și să să fie introduse în țară ca fertilizator. În județul Timiș am blocat 3.000 de tone de astfel de așa-zis fertilizator, care urma să fie împrăștiat pe câmpurile din România și să rămână acolo.

Incredibil, da, câtă originalitate. Revin însă cu câteva concluzii, după acțiunea de ieri, de la Sărulești. Ce s-a întâmplat? Sau, până la urmă, cum se poate rezolva situația? Pentru că poluarea există. Bucureștiul, cunoaștem și acest amănunt, este unul dintre cele mai poluate orașe și nu doar din România. Cum pot fi stopate arderile ilegale de deșeuri din vecinătatea Capitalei?

Andrei Corlan: Mă bucur foarte mult că m-ați întrebat. Garda de Mediu are, practic, săptămânal câte o acțiune în fiecare județ din țară. Le alegem aleatoriu. Sloganul după care ne desfășurăm este: "Garda de Mediu, de azi și în județul tău". Acțiunile sunt făcute inopinat cu colegii de la structura centrală și cu colegii de la Departamentul de intervenție al Jandarmeriei. Noi avem de anul trecut o procedură nouă și anume, confiscarea deșeurilor cu valoare materială, care, într-adevăr, descurajează fenomenul, inclusiv această colaborare pe care spuneam că o avem cu Parchetul General, o dată cu înființarea Departamentului de Combatere a Infracționalității de Mediu. Luptăm constant cu acest fenomen, dar noi luptăm cu efectele.

Cauza va fi stopată atunci când, așa cum spuneam mai devreme, se va modifica spectrul legal, spectrul legislativ. Și aceste, așa este, bunuri second-hand nu vor putea să intre în țară, pentru că noi facem dosare penale, aplicăm sancţiuni, confiscăm deșeuri, dar oricâți astfel de colectori oprim, vor apărea cu siguranță mai mulți. Dacă cadrul legal va fi înăsprit și nu vor mai putea să intre aceste deșeuri mascate în țară, atunci și sursa de alimentare va fi stopată.

La acțiunea de ieri, de exemplu, am mers într-un loc unde erau 'n' mașini de spălat, 'n' frigidere, 'n' aragaze. Nu a aruncat nimeni atâtea tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice. Alea au venit, probabil, ca bunuri, bunuri pentru reutilizare în România. S-a colectat ceea ce se putea lua ca și deșeu, valorifica, după care au ajuns în aceste comunități, care sunt ultima treaptă a lanțului trofic în acest fenomen, care, pentru a obține minimul de material valorificat, le incendiază. Fenomenul arderilor ilegale de deșeuri, noi luptăm, așa cum am spus constant, cu el, dar el efectiv va fi stopat atunci când sursa de alimentare va fi oprită. Și asta se poate face doar prin înăsprirea cadrului legal.

Da, chiar mă gândeam că s-au colectat așa mergând din poartă în poartă pentru electrocasnicele vechi. Nu. Sunt naiv, nu, din câte...?

Andrei Corlan: Cu siguranță nu s-au colectat din poartă în poartă. Nu este ăsta cazul. Este foarte bine dacă se vor organiza astfel de acţiuni de colectare din poartă în poartă de deșeuri, de echipamente electrice şi electronice. În Planul Național de Rezilienţă şi Redresare există acest program de centre de aport voluntar, componenta deșeuri are 1,3 miliarde de euro alocate. Adică subiectul, managementul deșeurilor, despre care vorbim de atâta timp acum are și componenta, are și resursa financiară ca să se poată construi acea infrastructură de colectare separată la care noi am fost deficitari până acum, este bine să o recunoaștem.