Aproape 70% din populaţia României trăieşte în zone cu risc seismic moderat sau ridicat

Aproape 70% din populaţia României trăieşte în zone cu risc seismic moderat sau ridicat, iar cutremurul este unul dintre principalele motive de teamă, însă la nivel naţional, doar 20% din locuinţe sunt asigurate.

Şi procesul de consolidare a clădirilor vulnerabile, aşa-numitele "clădiri cu bulină", se derulează greoi.

În Capitală, de exemplu, este în curs un nou proces de evaluare, estimat să se încheie la finalul anului viitor, iar în funcţie de rezultate vor fi alocaţi bani, în ordinea priorităţilor, pentru expertize şi după aceea pentru consolidare, afirmă primarul general.

Subiectul a revenit în atenţie azi, pe 4 martie, zi care evocă în conştiinţa publică seismul din anul 1977, soldat cu peste 1.500 de morţi, mai bine de 11.000 de răniţi şi zeci de mii de locuinţe afectate, multe distruse complet.

Participanţii la dezbaterea "Probleme la zi" de la Radio România Actualităţi au vorbit şi despre importanţa respectării normativelor pentru rezistenţă la cutremur în cazul clădirilor noi.

Inginerul Matei Sumbasacu, de la Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic, a explicat că forţa naturii poate depăşi evoluţia tehnologiei, astfel că aceasta trebuie îmbunătăţită permanent:

Matei Sumbasacu: Sunt multe lucruri pe care încă nu le știm despre cutremure, dar la fiecare cutremur, nu doar la fiecare cutremur care se întâmplă la noi în țară, dar la fiecare cutremur care se întâmplă și în afară, există echipe de ingineri și de seismologi care se duc acolo, în zonele afectate și se uită nu doar la cădirile care au picat - natura ne poate întrece oricând, dar la clădirile care au picat, cum nu trebuiau să pice. Pentru că toate clădirile construite în zonele seismice trebuie construite și să pice într-un anumit fel. Și atunci când nu pică în acel fel, acești ingineri și seismologi, practic, ne rescriu povestea despre cutremure, o aduc mai aproape de realitate. În ce privește siguranța structurală, există niște parametri ai materialelor: rezistența la compresiune pentru beton, rezistența la întindere pentru barele de armătură din betonul armat. La fel, ductivitatea - sunt niște parametri care se pot testa. De obicei se estimează prin prelevare de probe de la clădirea pe care o expertizăm, niște teste de laborator. În anii recenți avem condiții superioare de testare a materialelor. S-au îmbunătățit și standardele. Deci, din punctul acesta de vedere, ne apropiem, ca să zic așa, de realitate.