"Aproape 200 de camioane din România", blocate în Rusia şi Belarus

Pe lângă toate tragediile provocate de războiul din apropierea noastră, conflictul aduce și pierderi financiare terților neimplicați. Pentru astăzi ne-am gândit la situația transportatorilor rutieri români, la situația șoferilor și a mărfurilor transportate, aflate în tranzit prin zona de conflict sau în apropierea acesteia. Am avut, săptămâna trecută, și o interpelare parlamentară din partea deputatului Radu Cristescu, de la PSD, asupra situației dificile în care s-au găsit unii transportatori români. Cum situația e foarte fluidă, iar informațiile sunt perisabile, cea mai bună soluție e să ne informăm direct de la sursă, iar invitatul "Apelului matinal" de astăzi este chiar Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. Domnule Dinescu, săptămâna trecută eram informați că cel puțin opt camioane cu numere de înmatriculare din România, conduse de cetățeni români, dar și moldoveni, încercau să intre fără succes în Republica Moldova, fiind blocate la granița cu Ucraina, iar unul dintre șoferi avea un camion încărcat cu vitrine frigorifice din Rusia cu destinația Grecia și nu era lăsat să treacă de patru zile. Motivul neoficial: marfa era a inamicului. Aveți vești despre aceste situații?
Radu Dinescu: Da, este adevărat. Ăsta a fost cazul cel mai cunoscut. Marfa i-a fost confiscată, în ciuda tuturor intervențiilor, și şi după și mai multe intervenții, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, în principal, din România și cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Direcţia Generală a Vămilor, în final acel vehicule a fost chemat înapoi și deşi intrase în Moldova şi ajunsese la 100 de kilometri de frontiera, unde i s-au confiscat frigiderele, a fost chemat înapoi şi a doua zi i-au fost returnate toate frigirderele. La fel si pentru un camion din Republica Moldova, care era încărcat cu anvelope, i se confiscaseră şi în aceeaşi zi i-au fost returnate, lucru pe care îl apreciem. Apreciem foarte mult intervenţia autorităţilor române. Nu au fost numai aceste opt camioane. România a avut câteva sute de camioane care s-au aflat pe teritoriul Federaţiei Ruse şi Ucrainei de la începutul conflictului. Majoritatea au reuşit să treacă, cele care au fost în Ucraina, în România direct sau în Republica Moldova, iar cele care s-au aflat în partea de vest a Federaţiei Ruse, în special în zona Moscovei, le-am sugerat să folosească ruta prin Letonia, care a avut timpi de aşteptare destul de mari la început, dar timpul a fost redus şi trec fără probleme în Uniunea Europeană. Ministerul Transporturilor din România a obţinut din partea Belarusului să tranziteze transportatorii români fără autorizaţii de tranzit, pentru că mulţi au plecat pe relaţia Ucraina-Rusia şi nu erau pregătiţi să aibă autorizaţii de Belarus, dar acea variantă este o variantă pe care nu o recomandăm, pentru că frontiera între Belarus şi Polonia era foarte aglomerată şi înainte de acest conflict şi astăzi sunt 700 de camioane la un punct de frontieră, 1.000 la altul şi nu se procesează mai mult de 200 de camioane pe zi, deci timpul de aşteptare este între 3 şi 5 zile. Cei care se afla în Rusia Centrală pot veni prin Georgia şi Turcia, chiar dacă nu au autorizaţii de tranzit pentru aceste ţări. Ministerul Transporturilor din România a reuşit să obţină de la aceste ţări acordul ca aceste camioane româneşti să se poată întoarce acasă. De altfel, şi noi facem acest lucru, statul român, pentru camioanele din toate ţările aflate în zona de conflict. Sunt peste 600 de camioane din Turcia, 60 din Serbia, în Ucraina, care mare parte au reuşit să iasă prin România şi, de asemenea, statul român le-a permis să meargă fără autorizaţie şi fără viză, dacă aceştia nu aveau. Acum mai rămân problemele legate de mărfurile plătite de firmele din România, de importatori sau /destinatari/ ai unor mărfuri de origine din Belarus sau Federaţie Rusă. Practic, aceste companii din România au plătit mărfurile exportatorilor din aceste ţări, iar aceste mărfuri au rămas încărcate în camioanele din Belarus sau Federaţia Rusă. Sunt vreo 30 de camioane din Belarus, 140 din Federaţia Rusă pe teritoriul Ucrainei. Nu sunt lăsate să iasă. Sigur că noi facem demersuri cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru a încerca să recuperăm mărfurile respective, în măsura în care se poate. Nu sunt mărfuri foarte valoroase, în general sunt în zona de semifabricate sau materie primă, în zona asta sunt mărfurile din aceste zone. Şi, de asemenea, trebuie dată asistenţă şi acestor şoferi de camion care în final n-au nici o vină că sunt din Belarus sau din Rusia, ca să poată să iasă din Ucraina. Ucrainenii în general îi aduc pe frontiera cu România şi de aici trebuie duşi spre ţările lor de origine. Deci cam în zona asta ne aflăm astăzi cu situaţia. Sigur că au fost români care şi-au pierdut marfa, şi-au pierdut camioanele în momentul în care au intrat în Ucraina şi conflictul a pornit, alţii au intrat în Ucraina şi au fost evacuaţi imediat în Rusia numai ei, ca şoferi, şi camioanele rămăseseră în Ucraina, s-au întors după ele şi le-au recuperat, cine a mai putut să mai ia măsuri...

Realizator: Este esenţial ca toţi şoferii de pe camioane aflaţi în acele zone să afle toate informaţiile. Din câte cunoaşteţi dvs, n-au fost probleme măcar cu vreunul dintre ei?
Radu Dinescu: Nu, nu, din ce ştim noi până acum. Au mai fost diferite zvonrui dar nu s-a confirmat şi ne bucurăm...

Realizator: Am vorbit în treacăt, sunt deja pierderi înregistrate de transportatorii români din cauza conflictului din Ucraina?
Radu Dinescu: Păi sunt pierderi directe, că ţi-ai pierdut camionul, ţi-ai pierdut mărfurile, asigurările nu funcţionează pe timp de război, deja toţi asiguratorii au spus că nu vor acoperi pierderi în zona asta şi sigur că solicităm Guvernului României o asistenţă pentru cei care făceau export pe această relaţie. Şi vă spun sincer că dacă transportatorii români se confruntă în partea de vest cu problemele date de pachetul mobilitate, de directiva detaşări, întoarcerea camionului acasă, preţul motorinei care creşte fabulos de repede, criza de şoferi, preţul de RCA, faptul că nu suntem în Schengen şi avem timpul de aşteptare la frontierele noastre cu UE foarte mari, lipsă de infrastructură, lipsă de parcări, ne gândeam foarte mult la o oportunitate de a lega Europa de China, care a intrat şi ea în sistemul TIR, exact prin tranzit prin Rusia, ceea ce astăzi pare şi este imposibil în momentul de faţă. Adică exact la ceea ce ne uitam ca o posibilă soluţie, a dispărut şi asta de pe masă. Mai mult, transportatorii care activau pe aceste rute se vor vedea nevoiţi să intre pe piaa din Europa, din Uniunea Europeană, care este şi aşa extraordinar de reglementată şi cu o competiţie acerbă.

Realizator: Preţul combustibilului a tot crescut, în Belgia a sărit, de câteva zile, de 2 euro pentru fiecare litru, dar chiar şi dacă războiul s-ar opri mâine - aminteaţi ceva mai devreme despre infrastructură, despre siguranţa circulaţiei de mărfuri şi de persoane în tranzitul prin Ucraina, ar rămâne problematice. Acum, cam ce sfaturi ar trebui să primească nu doar membrii organizaţiei dvs, dar toţi şoferii şi mai ales partenerii care au relaţii de afaceri cu Ucraina, Belarus, Federaţia Rusă?
Radu Dinescu: În primul că, repet, am asistat toţi, toate firmele de transport, indiferent că au legătură cu noi sau nu, care au camioane înmatriculate în România, chiar dacă au conducători auto de cetăţenie română sau română şi moldoveană, deci nu am limitat asistența noastră pentru membrii noștri, ci pentru toată lumea, inclusiv, repet, pentru şoferi pe camioane din Belarus sau Rusia, dacă e nevoie, pentru şoferi din Ucraina, absolut, și pentru cei din, nu știu, Turcia, Serbia, din orice țară, pentru că, repet, şoferii de camion chiar nu au niciun fel de vină pentru ce se întâmplă. Sigur că încercăm să clarificăm situația acestor ultime camioane sau mărfuri care au destinaţie ca România, avem solicitări din partea importatorilor, se fac demersuri, dar focusul într-adevăr este pe mărfuri pentru a încerca să le recuperăm şi, de asemenea, pentru evacuarea șoferilor în siguranță din aceste ţări. Partea asta de asistenţă există şi lumea este foarte, foarte cuplată la acest subiect, să zic, și am văzut și autorități, și firme, şi transportatori, şi oamenii din România ajută foarte mult. Sigur că este nevoie probabil de o mai multă coordonare, mai ales dacă ne uităm că acest conflict este departe de a fi finalizat și chiar aşa cum ziceaţi şi dvs, dacă mâine s-ar termina, de-abia de-atunci ar începe partea de reconstruire a ceea ce s-a stricat în câteva zile.