Apelurile false la 112, în scădere
Reprezentanţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale au prezentat bilanţul a cinci ani de activitate dar şi principalele proiecte de viitor.
Articol de Ciprian Sasu, 07 Aprilie 2010, 12:13
147 de milioane de apeluri, în cinci ani. Acesta este numărul de telefoane pe care românii le-au dat la numărul unic de urgenţă 112, începând din 2005, de la înfiinţarea serviciului.
Serviciul a fost creat în urma nevoilor oamenilor, dar şi a cerinţelor europene. Cinci ani, în care a identificat, ca urgenţe, peste 16 milioane de incidente, echivalentul a nouă mii pe zi.
Rata apelurilor false primite de operatorii 112 a fost una din principalele probleme cu care s-a confruntat Serviciul, în toţi aceşti ani.
Colonel Dănuţ Popescu, locţiitor şef secţie la Direcţia Apel Unic de Urgenţă din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, spune că procentul apelurilor false a scăzut constant în ultimii ani.
"Am început în 2005, cu un procent de 5% apeluri reale; dar, printr-o campanie de informare şi educare, desfăşurată de-a lungul celor cinci ani, am ajuns ca, în această perioadă, la sfârşitul anului 2009, să avem doar 76% apeluri false.
"Evidenţiază foarte clar, acest procent, activitatea noastră şi faptul că cetăţeanul a înţeles exact care este rolul, menirea acestui serviciu", mai afirmă colonel Dănuţ Popescu.
În viitor, serviciu 112 are în derulare mai multe proiecte cu finanţare europeană.
Locţiitorul şef secţie la Direcţia Apel Unic de Urgenţă din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale spune că unul dintre principalele proiecte vizează asigurarea accesului la numărul 112 a persoanelor cu dizabilităţi.
"Introducerea sistemului eCall, o transmitere automată a apelului 112 din autovehiculele care se pot afla la un moment dat într-o situaţie critică, într-un accident şi, tototdată, aşa cum este o cerinţă a Uniunii Europene, încercăm să asigurăm accesul în timp real a tuturor persoanelor cu dizabilităţi, cele cu probleme de audiţie, cele cu probleme de vorbire."
Alte proiecte ale Serviciului 112 vizează preluarea, în timp real, a datelor geospaţiale sau introducerea de centre de operare la nivelul tuturor municipiilor din România, şi nu doar al reşedinţelor de judeţ, cum se întâmplă în prezent.
