Apel matinal - Invitat: profesor universitar doctor Vasile Puşcaş

Apel matinal - Invitat: profesor universitar doctor Vasile Puşcaş

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Daniela Petrican - Planul Naţional de Redresare și Reziliență a fost semnat simbolic, ieri, la București, de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul evaluării făcute de executivul comunitar. Însă ceea ce este mai greu abia acum urmează, pentru că banii europeni vor veni numai pentru proiecte mature, cu evaluări repetate ale implementării din 6 în 6 luni. Comisia Europeană a acordat României calificativul A la 10 din cele 11 criterii de evaluare a planului. Pentru un criteriu, și anume 'Costuri', a obținut calificativul B și nu a avut niciun calificativ C pentru PNRR, prin care urmează să fie finanțate investiții și reforme în valoare de 29,2 miliarde de euro. Planul României respectă, așadar, recomandările specifice de țară, așa cum au fost ele adoptate de Consiliu, dar și aplicarea lui și deci finanțarea depind de îndeplinirea angajamentelor. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este profesorul universitar doctor Vasile Pușcaș de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, fost șef al Departamentului pentru Afaceri Europene în Guvernul României, dar și negociatorul șef al României cu Uniunea Europeană. Bună dimineața, domnule profesor!

Vasile Puşcaş: Sărut mâinile! Bună dimineața și dumneavoastră și ascultătorilor!

Realizator: Premierul a vorbit despre un moment istoric, ce aduce, în opinia sa, și garanția că vor fi investiții și reforme în anii următori. Aş spune că tradițional, însă, la aceste două capitole - investiții și reforme - România nu a excelat până acum. Contează doar resursele financiare?

Vasile Puşcaş: Cât de istoric va fi acest program vom vedea după aplicarea lui. A-l proclama dinainte istoric este riscant. În al doilea rând, ceea ce spunea și președintele țării ieri, urmează partea grea, care se referă la implementare și aplicare, implementare însemnând o anumită legislație primară și secundară și aplicarea, modul în care în conformitate cu proiectele, cu programele și cu calendarele, autoritățile, partenerii sociali, inclusiv primăriile vor putea să aplice, deci să intre efectiv în această aplicare a programului. Pe de altă parte, aplicarea însăşi și efectul programului se va vedea şi din maniera în care reformele se vor realiza. Ca să vă dau un exemplu: vorbim pe digitalizare în domeniul administrației. Fără o reformă a administrației publice, fără o reformă a structurii administrativ-teritoriale, este foarte greu sau, dacă vreți este o cheltuire a banilor fără o eficienţă maximă. Să vedem. Deocamdată, nu avem nici măcar un proiect în legătură cu o asemenea reformă a administrației publice, ca să vă dau numai un exemplu. Deci greutatea de-adevăratelea este aceea a aplicării, or se ştie foarte bine, noi avem aproape 15 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene, nu am excelat deloc în aplicarea riguroasă a proiectelor și programelor. Deci istoricul nostru este mai curând cu semnul întrebării.

Realizator: Și atunci ce se va întâmpla dacă la evaluările semestriale rezultatele nu vor fi în concordanță cu așteptările și mai ales cu angajamentele asumate?

Vasile Puşcaş: Nici nu îmi place să mă gândesc la așa ceva, pentru că este vorba și de posibile penalități. O să vedem în luna care vine, după ce Comisia a aprobat acest program, intră în analiza Consiliului și va fi supus și miniștrilor de finanțe și statelor membre și apoi, în final, Consiliului. Ei, aici s-ar putea să vedem chiar și condiționalități suplimentare în funcție de percepția pe care o are România și Guvernul României la nivelul Consiliului și la nivelul statelor membre. Deci mai avem încă o lună de zile să vedem de-adevăratelea cum va arăta întregul cadru al aplicării acestui program. Deci nu-mi vine, nu aș vrea să cred și mă tem de lucrul acesta să nu facem aceeași, știu eu, superficialitate, să nu arătăm acea superficialitate care am arătat-o prea de multe ori în aceşti 15 ani, pentru că s-ar întrerupe programul, ar veni, așa cum ziceam, corecții, penalități și în loc să avem, știu eu, de-adevăratelea, dezvoltare, refacere și reziliență, o să avem reparații și autovictimizare.

Realizator: Avem suficiente proiecte pentru investiții sau mai trebuie făcute?

Vasile Puşcaş: O, sunt suficiente. Partea care eu o văd deficitar este că noi nu avem o strategie de țară. Acest program arată ca un shopping list, ca o listă de cumpărături.

Realizator: Şi atunci cine trebuie și cine poate să le facă în aşa fel încât să nu fie, până la urmă, respinse de Bruxelles?

Vasile Puşcaş: Guvernul. Numai Guvernul trebuie să facă această strategie de ţară, în aşa fel încât programul să fie de-adevăratelea suportiv procesului de dezvoltare a țării, nu a creșterii economice doar, așa cum se spunea că s-ar putea să existe o creștere până la 2,5 - 2,6% din PIB anual. Ei bine, în afară de creșterea aceasta, ne interesează procesul de dezvoltare, care înseamnă că dezvoltăm noi înşine și infrastructura socială și cea de mediu și cea energetică și cea de transporturi. Suntem deficitari exact în a pregătit, dacă vreți, cadrul acesta al procesului de dezvoltare. Or programul ne ajută complementar, noi trebuie să facem. Dacă noi punem pe complementar accentul și nu pe procesul de dezvoltare, pe strategia de dezvoltare a țării, atunci este, cum se zice, punem ăia înaintea carului... înapoia carului.

Realizator: Dar pot fi proiectele în mod real finalizate toate în următorii 5 ani?

Vasile Puşcaş: Depinde cum au fost formulate aceste proiecte. Mă gândesc că în momentul în care autoritățile, nu știu în ce măsură, pentru că nu a fost foarte transparent procesul acesta de elaborare a programului, dar bănuiesc că autoritățile au avut în vedere proiecte fezabile, nu proiecte selenare, să zicem, dar ceea ce ne interesează este să încadrăm aceste proiecte în procesul de dezvoltare și lucrul acesta îl poate face numai Guvernul și autoritățile. În ceea ce privește partenerii sociali, ei sunt suportivi la un asemenea program de țară, dacă el ar exista.

Realizator: Pe termen lung, din punctul dumneavoastră de vedere, ce impact va avea Planul Național de Redresare și Reziliență și în ce condiții poate deveni el un moment de referință?

Vasile Puşcaş: El, așa cum spuneam, este o parte complementară a procesului de dezvoltare. Să nu uităm că aproape pentru același segment de timp, până în 2027, avem și programul financiar cadru al relației bugetare cu Uniunea Europeană, care din păcate, România, până în momentul de față, din câte ştiu, nu are definitivate toate programele operaționale. Deci avem resursele interne, avem resursele europene și aceste resurse complementare, aceste resurse complementare trebuie puse în relație cu celelalte, așa cum vă ziceam. De aici reiese eficiența, relansarea și reziliența țării. Or noi suntem la primele două deficitare și, așa cum ziceam, discutăm doar despre ceea ce este complementar, care este extraordinar de important, datorită faptului că dă o gură de aer acestei perioade de criză și post-criză, sperăm să se termine repede, și criza aceasta nu este doar pandemică, sanitară, este și economică, este și socială și, din păcate, în România vedem prelungită şi cea politică, ce poate dăuna asupra capacității administrative de implementare a proiectelor.

Realizator: Vă mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".

Vasile Puşcaş: Şi eu vă mulţumesc.

Realizator: Invitatul de astăzi a fost profesor universitar doctor Vasile Pușcaș de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost șef al Departamentului pentru Afaceri Europene în Guvernul României, dar și negociatorul șef al României cu Uniunea Europeană.