Apel matinal - Invitat: ministrul agriculturii, Adrian Oros

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 iulie, ora 8:29) - Realizator: Daniela Petrican - România nu este pe deplin mulţumită de compromisul asupra pachetului de reformă a politicii agricole comune, dar, conform ministrului agriculturii, acest acord trebuie să vină în susţinerea programelor naţionale strategice, iar sprijinul de venit pentru tinerii fermieri se va continua.

Un aspect important pentru buna gestionare a plăţilor directe îl reprezintă flexibilitatea în modalitatea de aplicare a schemelor şi măsurilor de sprijin pentru toţi fermierii care au nevoie de certitudini şi de resurse pentru a fi stabili şi pentru a putea produce hrană sănătoasă şi accesibilă - mai spune ministrul agriculturii, Adrian Oros, care este şi invitatul "Apelului matinal" de astăzi. Bună dimineaţa!

Adrian Oros: Bună dimineaţa!
Realizator: Care este calendarul finanţărilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi când ar putea să apară şi ghidurile de finanţare?
Adrian Oros: În zilele care au trecut s-a încheiat acordul de compromis cu Parlamentul European şi Comisia Europeană. Urmează ca preşedinţia slovenă să finalizeze cele trei regulamente pe baza cărora fiecare stat membru să îşi scrie programul naţional strategic, care va începe efectiv din 2023. Până atunci, în schimb, există acest program de tranziţie pentru perioada 2021-2022. Trebuie spus că este pentru prima dată când au fost doi ani de tranziţie între exerciţiile bugetare şi acest lucru s-a întărziat şi din cauza pandemiei de anul trecut, dar şi din cauza discuţiilor legate de aceasţă nouă paradigmă de 'green deal', de biodiversitate, de strategia "Farm to Fork". De aceea, noi în această perioadă vom lansa, începând de la finele lunii iulie, Programul Naţional de Tranziţie, care constă în 3,2 miliarde euro, bani pentru sprijinul în investiţii în agricultură şi 3 miliarde de euro plăţi directe. În luna august vom lansa şi alte măsuri, în primul rând măsurile forfetare, să zis aşa, sau start- up-urile legate de instalarea tânărului fermier, de dezvoltarea fermelor mici, iar în septembrie vom lansa măsurile de investiţii, unde avem peste un miliard de euro, investiţii în capacităţile de depozitare, de procesare, în primul rând la nivel de fermă, în toate sectoarele de activitate, pentru că am simplificat această măsură, măsura 4-1 în opt submăsuri, astfel încât să fie impactate toate zonele din ţară, inclusiv zona montană, dar şi toate domeniile de activitate în agricultură, să nu se concureze între ele aceste domenii şi din cauză că într-o anumit zonă a ţării sau într-un anumit domeniu s-ar obţine puncte mai multe, banii să meargă toţi sau în mare parte în acel domeniu. Deci, de asemenea, şi pentru activităţile non-agricole, unde avem iarăşi o sumă importantă în următorii ani, de 150 de milioane, sau pentru UAT-uri, pentru administraţiile publice locale, pentru drumuri agricole încă 100 de milioane. Aceste măsuri vor fi lansate în septembrie, pentru că schimbându-se foarte mult ghidurile vrem să le lăsăm în consultare publică cel puţin trei săptămâni.
Realizator: Pentru că aţi amintit de tinerii fermieri, ce sprijin pot primii aceştia, dar şi cei care au ferme mici sau medii?
Adrian Oros: Acum, pentru tinerii fermieri avem alocaţi 100 de milioane pentru instalartea tinerilor fermieri, iar cuantumul sumelor pentru un proiect a crescut de la 40 la 60 de mii şi de la 50 la 70 de mii de euro. Sunt practic nişte strat-up-uri pe baza planurilor de business pe care îl depun. Sigur, pot primi aceste sume în prima parte 70% şi apoi, când finalizează investiţiile, sau ceea ce îşi propun, încă 30%. Trebuie spus aici că diferenţa sau punctaj superior vor obţine cei care îşi propun să activeze în agricultura ecologică, în agricultura inteligentă, să aducă şi elemente şi mai ales să cuprindă elemente de climă şi mediu şi, bineînţeles, cei care aparaţin grupurilor sau cooperativelor, pentru că fermierii mici au această problemă şi, în acelaşi timp, această nevoie. Capacitatea lor de negociere este foarte mică şi atunci când îşi valorifică producţia, dar şi atunci când îşi procură imput-urile şi dorim ca fermierii mici să se asocieze cât ma rapid. Este singura soluţie realistă şi de aceea aici punctăm în plus apartenenţa la o cooperativă, la o grupare economică. Pentru fermele mici şi mijlocii va fi o plată redistributivă atât din plăţile directe, pentru că asta am negociat noi la Bruxelles, plafonarea să fie voluntară şi minim 10% din anvelopa generală a plăţilor directe să fie redistribuită către fermele mici şi mijlocii. Dar pentru aceşti doi ani, pentru fermele mici avem din Pilonul II alocaţi 87 de milioane de euro, din care 26 de milioane pentru zona montană. /lazard/ Realizator: Domnule ministru, ce ar trebui să ştie fermierii care, să ne reamintim, au fost afectaţi de secetă anul trecut, iar anul acesta ploile abundente urmate de caniculă ar putea, de asemenea, să pună probleme?
Adrian Oros: Acum, din estimările pe care le avem până acum, din teren, atât de la asociaţiile de fermieri, cât şi de la colegii noştri din sfera deconcentrate de la direcţiile agricole judeţene, suprafeţele calamitate sunt sub 10 mii hectare, care au fost calamitate fie de inundaţii, fie de grindină. Anul trecut, din nefericire, au fost peste 2 milioane de hectare afectate de secetă. Culturile stau în general bine, chiar în unele zone foarte bine. În unele zone s-au şi recoltat şi producţiile au fost foarte bune. Sigur că au fost zone care au fost calamitate şi aici acele echipe locale care au constatat pierderile, formate din cei de la MI, prefecturi, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii au făcut acele constatări şi urmează să se promoveze un act normativ pentru a fi despăgubiţi. Aici, pentru aceste fenomene meteorologice responsabil sau pilonul principal este Ministerul Mediului, este cel care a coagulat aceste echipe şi care promovează actul normativ pentru seceta meteorologică este Ministerul Agriculturii. Astea sunt atribuţiile în aceste echipe mixte.
Realizator: Dar în ceea ce priveşte sistemul de irigaţii mai pot fi găsite soluţii, mai ales pentru finanţare?
Adrian Oros: Eu cred că pot fi găsite soluţii, mai ales că şi anul acesta ne continuăm programul, pe care l-am început şi care a fost început practic în 2017. Anul trecut am dublat sumele alocate sistemului de irigaţii, deci am alocat 350 de milioane de euro faţă de 170 de milioane care au fost investite în ceilalţi ani, anul acesta avem acea sumă de 350 de milioane. Sigur, credem că banii alocaţi Ministerului Agriculturii pentru sistemul de irigaţii, pentru repararea practic a sistemului de irigaţii,
reabilitarea lui în următorii ani, vor fi mai mulţi și mă bazez pe faptul că din PNRR vor intra, până în 2026, deci, practică în cinci ani de zile, din acel program PNRR, 29 de miliarde, care au fost repartizate unor proiecte aparținând unor ministere. Şi atunci acești bani vor disloca alţi bani de investiții pe care acele ministere le-ar fi avut, dacă nu era oportunitatea acestui PNRR. Atunci, şi Ministerul Agriculturii şi alte ministere care au primit acum mai puţini bani în PNRR vor avea la dispoziţie bani din bugetul național pentru a-şi face investiţiile şi priorităţile, pentru că noi considerăm că şi acest sistem de gestionare a apei este o prioritate națională./lcoman/
Realizator: Aţi vorbit ieri și despre rezultatele unor controale, mai ales privind prezența reziduurilor de pesticide în legume și fructe. Foarte pe scurt, am să vă rog să ne spuneți, care este situația?
Adrian Oros: Da. S-au făcut..., în cursul lunii mai și iunie a fost un control comun, care a fost efectuat de către Autoritatea Fitosanitară, care este în subordinea Ministerului Agriculturii, şi cei de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru că, pentru producția internă abilitatea și responsabilitatea de a urmări reziduurile în legume şi fructe o are Ministerul Agriculturii prin Autoritatea Fitosanitară, iar pentru ceea ce se importă o are Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Şi am considerat că este corect ca atunci când se fac asemenea determinări şi asemenea controale să se facă împreună și deodată, astfel încât să putem compara şi producţia internă şi cea externă, pentru că este important pentru consumator să garantăm calitatea acestor produse şi, mai ales, în primul rând, dacă sunt prezente reziduuri peste limitele maxime admise. Rezultatele celor de la Autoritatea Fitosanitară: din cele 112 probe care au fost recoltate, 110 sunt lucrate, două mai sunt în lucru, 40 dintre ele conțin reziduuri dar sub limita maximă admisă. Practic, nicio probă recoltată la fructe și legume pentru producția internă sau din producţia internă nu a conținut reziduuri peste limita maximă admisă. Aici trebuie spus că aceste controale se fac periodic şi că Autoritatea Fitosanitară are două laboratoare, unul central la București şi unul regional la Târgu Mureș, şi acest lucru se face în mod normal şi toate rezultatele sunt afișate pe site-ul acestei instituții.
Realizator: Am văzut că apar noi cazuri de pestă porcină, iar Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a lansat în dezbatere proiectul de ordonanță prin care se stabilește Programul pentru supravegherea, prevenirea și controlul pestei porcine africane în România. Vor fi introduse reguli noi pentru ferme, dar și în gospodării, precum și eventuale sancțiuni?
Adrian Oros: Da. Pesta porcină africană din 2017 de când a pătruns în ţară a produs pagube foarte mari. Avem peste 500 de milioane de lei plăţi despăgubiri, apoi avem un deficit comercial la carnea de porc de peste 600 de milioane în ultimii ani. Din cele 3,6 milioane locuri de cazare în ferme, unde sunt porcii la îngrăşat, sub 800 de mii sunt ocupate, restul sunt în ferme falimentate din cauza acestei pandemii, pentru că şi această perstă porcină africană este o pandemie, având o evoluţie fulgerătoare, neavând vaccin și, practic, o mortalitate 100%, un porc infectat egal un porc mort. Atunci, singurele măsuri sunt, la fel cum am avut anul trecut în COVID, măsuri de restricționare a circulației pentru a preveni răspândirea virusului. Aici trebuie intervenit atât asupra porcului mistreţ şi acolo, în această ordonanţă se spune şi acest lucru cine şi în primul rând cei de la Ministerul Mediului, dar şi Asociațiile de Vânători și Fondurile de Vânătoare ce atribuție au în acest sens, dar şi asupra circulaţiei porcului domestic şi a restricţionării porcului domestic şi a păstrării unor măsuri de biosecuritate, atât în fermele mari, cât și în fermele mici.
Realizator: Bun, şi dacă nu vor fi respectate aceste reguli vor fi sancţiuni?
Adrian Oros: Aceste reguli vor fi respectate.... Vor fi sancţiuni, dar aceste sancţiuni erau şi până acum. Lumea nu cunoaşte. Întotdeauna pentru nerespectarea măsurilor privind răspândirea bolilor, atât la om cât şi la animale au existat nişte măsuri şi nişte sancţiuni. Nu este ceva nou, acest lucru a fost dintotdeauna, doar că aici au fost puse într-un singur text - erau mai multe texte de lege - într-un singur text toate aceste măsuri și sancțiuni pentru această boală care produce pagube foarte mari.

Realizator: Bun. Vă mulţumim pentru toate precizările! Invitatul "Apelului matinal", de astăzi, a fost ministrul agriculturii Adrian Oros.