Apel matinal. Invitat, Florin Pogonaru, președinte al AOAR

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican - Premierul României a cerut, în ultima ședință de guvern, ministrului de externe să intensifice acordarea vizelor pentru lucrători străini, întrucât solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni, cu mult peste cota anuală din anii anteriori.

Se caută urgent soluții la lipsa de personal din mai multe domenii, o rezolvare care însă riscă să se permanentizeze în viitorul apropiat, pentru că forța de muncă de la noi are două fluxuri, unul dinspre România spre Occident și altul dinspre țări non-europene, din Asia mai ales, spre România.

Invitatul "Apelului Matinal" este astăzi Florin Pogonaru, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Bună dimineața!

Florin Pogonaru: Bună dimineața!

Realizator: Ce fel de presiuni sunt exercitate pe piața muncii de la noi?

Florin Pogonaru: În primul rând, avem presiunea salariilor mici pe care antreprenorii pot să le plătească în România în raport cu salariile din Uniunea Europeană. De ce salarii mai mici la noi? Nu pentru că ar fi vreo patologie și antreprenorul român nu vrea să plătească, ci pentru că avem o economie cu valoarea adăugată foarte mică, o economie de lohn, în care marja din care plătești salariul și îți faci profit este foarte redusă. Deci, ăsta e primul tip de presiune care determină fluxul de care vorbeați, fluxul de plecare a muncitorilor români din țară. Sigur, există și presiuni conjuncturale. De exemplu, faptul că la un moment dat anume sectoare merg mult mai bine, de exemplu, construcțiile, HoReCa s-a trezit și așa mai departe, face ca în acest moment să fie o cerere foarte mare de forță de muncă. Atrag însă atenția că fenomenul e înșelător, pentru că, de exemplu, în industria prelucrătoare într-adevăr antreprenorii au aplicat pentru forță de muncă necalificată în primul rând din Asia, dar între timp conjunctura s-a schimbat, vânzările au căzut foarte mult, producția scade și, ca atare, și nevoia de forță de muncă din Asia scade, asta după începutul războiului din Ucraina, dar sperăm ca acest fenomen să treacă. Și ultima presiune de care aș vrea să vorbesc este presiunea creată de PNRR și finanțările europene care urmează să vină. Este clar pentru toată lumea că în perioada următoare va fi nevoie de foarte mult, vor fi bani, dar e nevoie de foarte multe resurse, în primul rând de resurse de forță de muncă. Și într-adevăr orice antreprenor, când inventariază unde nu va avea resurse, constată că la forța de muncă stă cel mai rău.

Realizator: Dar unde este deficitul de forță de muncă cel mai mare? Ați spus dumneavoastră construcții, HoReCa.

Florin Pogonaru: Știți cum este? Discutăm pe domenii diferite. Deci, discutăm de forță de muncă necalificată și forță de muncă, să spunem, semicalificată și calificată. Lucrurile stau cam așa, în momentul de față într-adevăr este deficit mare în construcții, HoReCa, parțial în industria prelucrătoare, ramurile care mai merg bine încă în criză. Când ne ducem spre forță de muncă semicalificată începem să vedem că forța de muncă din Asia nu mai poate satisface cerințele industriei românești. Aici, probabil, trebuie să menționăm cam cum arată, de fapt, în momentul de fapt industria românească. Industria românească s-a dotat în ultima vreme cu echipamente foarte moderne și are nevoie de forță de muncă care să știe să utilizeze aceste echipamente. Să nu vă închipuiți că asta înseamnă nu ştiu ce tineri cu cursuri IT și așa mai departe, pur și simplu, vin copiii ăştia ieşiţi de pe băncile şcolii în firme, vine de la cel care a furnizat mașina un specialist, îi învață timp de o săptămână să lucreze și, nici nu vă dați seama, abilitățile lor de a utiliza calculatorul deodată înfloresc la locul de muncă. Deci, ce vreau să spun este că avem un altfel de fizionomie a industriei românești, în care este nevoie de utilizatori cu competențe digitale.

Realizator: Şi totuşi între Asia se îndreaptă majoritatea intențiilor celor care vor să angajeze, inclusiv guvernul caută soluții acolo, după cum spuneam și noi la început.

Florin Pogonaru: Din păcate, asta se referă numai la forţa de muncă necalificată. Într-adevăr începem, de exemplu, pentru Nepal am început să punem condiţii să obţinem o forţă de muncă semicalificată, dar, încă o dată, echipamentele și timpul de producţie modernă încep dinspre Europa, România, spre ţări precum Bangladesh, Nepal şi așa mai departe, deci, m-ar mira ca de acolo să putem aduce forța de muncă necesară industriei prelucrătoare. Da, putem aduce forţă de muncă necalificată pentru construcții, HoReCa, unele activități din industria prelucrătoare.

Realizator: Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că în momentul în care România va fi țară membră Schengen, atunci vom pierde și această forță de muncă importată. Cum s-ar putea evita această situație?

Florin Pogonaru: Da, este o mare problemă. Uitaţi, ca antreprenori, organizezi cursuri, faci cheltuieli pentru pregătirea forței de muncă, când începe să funcționeze, forța de muncă îți pleacă și nu poţi să o reții. Sigur, una din soluțiile pe care am văzut-o este că, în contractele cu agențiile de forță de muncă din țările respective, cei pe care îi angajăm se obligă să nu schimbe antreprenorul, dar asta rămâne o problemă. S-au găsit mici soluții, în sensul că la locul de muncă ești stimulat și ai bonusuri pe măsura vechimii în muncă și așa mai departe, care mai pot să țină la locurile de muncă din România forța respectivă de muncă.

Realizator: Dar apropo de soluții, cum și-ar putea reveni piața forței de muncă autohtonă?

Florin Pogonaru: În primul rând, avem niște lucruri care sunt defecte. Înainte de a vorbi de defectele din învățământul nostru profesional - și acelea sunt destule -, este la nivelul populației, nu mai există mândria meseriei, mândria că ai făcut o școală profesională; toată lumea vrea o patalama care nu înseamnă nimic. Asta este o primă chestiune. A doua chestiune este ceea ce spuneam, trebuie făcută o cultură a digitalizării, de la Bacalaureat, de la proba aceea de competențe digitale. La ora actuală, oricine ia proba de competențe digitale, ajunge să te prezinți la examen, să deschizi ușa la sala de examen și ai luat proba respectivă. Nu merge așa. Trebuie, încet, încet, să creezi cultura digitalizării. Noi am lansat, AOAR-ul, împreună cu Dedeman, de exemplu, în 80 de licee centre de învățat să se utilizeze imprimantele 3D. Este un alt fel de cultură, meseriașii viitorului nu mai sunt cu dalta și ciocanul, asta vreau să spun, sunt meseriași care utilizează, trebuie să utilizeze imprimantele 3D și echipamentele moderne. Ăștia n-o să ne vină în perioada următoare din Asia, de acolo ne vine forță de muncă necalificată. Haideți să ne concentrăm pe această cultură a digitalizării. Haide, de exemplu, statul să dea stimulente pentru muncitorii români care au abilitatea utilizării mașinilor și lucrează acum în străinătate, vor să se întoarcă, hai să-i scutim, de exemplu, de impozitul pe salarii și, odată întorși în țară, să formeze în jurul lor ucenici care să știe să utilizeze echipamentele moderne, de exemplu.

Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Florin Pogonaru, președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.