"Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

Oficialii Băncii Naționale a României spun că inflația va continua să crească până la mijlocul acestui trimestru, însă într-un ritm vizibil încetinit față de cel de până acum. În context, Banca Națională a majorat dobânda cheie cu un punct procentual până la 4,75%, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor. Pe termen scurt vor fi depășite prognozele Băncii Centrale în special din cauza scumpirilor mai mari la combustibili, energie, dar și la alimente.

În opinia BNR în actualele condiții este vital ca resursele, reprezentate de fondurile europene aflate la dispoziția României, să fi valorificate la maximum. Detalii aflăm de la invitatul "Apelului matinal", Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii.

Realizator / Daniela Petrican: Din perspectiva Băncii Centrale ce indică acum evoluțiile la nivel economic? De unde provine incertitudinea și care sunt riscurile pentru România?

Dan Suciu: Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menționat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menționam ca riscuri s-a și împlinit. Am avut în continuare creșteri la prețurile la energie și la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate și, în consecință, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflației în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puțin. Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de prețurile la energie și de efectele în lanț pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze. Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, așa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Și speranța e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creșterii inflației, a ritmului de creștere a inflației în această perioadă. Dar direcția, din păcate, e aceeași.

Realizator: Rata dobânzii de politică monetară spuneam că a crescut la 4,75% pe an. Înțeleg că este cea mai improtantă majorare din ultimii ani. Ce indică aceste decizii ale Băncii Centrale?

Dan Suciu: Ea este, într-adevăr, o majorare cu un punct procentual față de perioada precedentă în care s-a aplicat această dobândă de politică monetară. Arată o preocupare majoră și o dorință fermă de a găsi cele mai bune soliții pentru a tempera inflația, pentru că asta este marea problemă. Și principalul instrument prin cae se poate tempera inflația este dobânda. Creșterea costurilor banilor, sau a valorii banilor, dacă vreți. Prin majorarea dobânzii se încearcă temperarea acestei presiuni inflaționiste, care, însă, din păcate, revin cu această afirmație, este de proveniență externă, adică e cauzată inflația în principal de prețurile la energie și combustibili, care sunt pe plan internațional. În consecință, inflația este mai degrabă rezultatul unui proces de import de inflație. Importăm aşadar inflație, vine de afară, mai puțin are cauze interne. Ceea ce se reușește prin politicile monetare să se facă este să se mai tempereze acest transfer al prețurilor dinspre energie spre produsele alimentare, adică o componentă relativ mai redusă din inflație, care poate fi relativ temperată prin creșterile de dobândă. De aceea asistăm la acest proces, în acest moment.

Realizator: BNR susține, de asemenea, un control ferm asupra lichidității de pe piață și menține nivelul actual al rezervelor minime obligatorii. Cum arată estimările Băncii Naționale pentru perioada următoare?

Dan Suciu: Am sugerat și în comunicatul de presă și în conferința de presă pe care a ținut-o guvernatorul Mugur Isărescu faptul că vârful nostru de inflație, estimat, cum spuneam, în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea, după care, probabil, vom intra într-un proces ușor dezinflaționist, ușor o spun dezinflaționist, pentru că mai există o necunoscută, și anume. ce se va întâmpla cu plafonarea prețurilor la energie. Asta, în prima parte a anului viitor, va trebui să se tranșeze această chestiune, să știm dacă continuă plafonările, dacă nu continuă plafonările la preț, pentru că ele, evident, vor prezenta componenta locală a unui eventual puseu inflaționist, dacă acest lucru se va produce. Deci, vom avea, probabil, două scenarii: unul care ține cont de plafonări și care atunci va indica un ușor proces dezinflaționist, care va începe spre finalul anului și va continua încet, însă, la origini redus, pe tot parcursul anului viitor; dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou mic puseu inflaționist și, apoi, urmează să vedem ce se mai întâmplă. Sperăm, că există deocamdată semnale că plafonarea prețurilor la energie va continua și după aprilie anul viitor, dar e o decizie guvernamentală pe care nu o putem noi anticipa și nici impune.

Realizator: Dar cursul valutar va rămâne stabil?

Dan Suciu: E o încercare pe care BNR și-o asumă, pentru că într-o perioadă de mare instabilitate cursul de schimb a reprezentat o ancoră de stabilitate și Banca Naţională și Consiliul de Administrație consideră că e o reușită faptul că s-a dat acest semnal de stabilitate în contextul acesta extrem de agitat. Acum, ce înseamnă stabil? Stabil nu înseamnă dacă avem variații de 1 - 2% în cursul unei zile. Nu am avut în perioada aceasta nici măcar atât, într-adevăr, și oamenii, clar, se obișnuiesc cu acest curs care a variat extrem de puțin. O variație de 1 - 2% în cursul unei zile rămâne, în termeni tehnici cel puțin, expresia unui curs stabil. Ar trebui să înțelegem că cursul nu poate fi fix, el nu este fix, el variază, și că atunci când condițiile permit, într-adevăr, el are o anumită stabilitate, pe care încercăm să o prezervăm o lungă perioadă de timp, în contextul în care sunt atât de multe alte incertitudini.

Realizator: Spuneam că Banca Națională a majorat dobânda cheie cu un punct procentual până la 4,75%, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor. Ce alte măsuri ar putea exista care să țină criza sub control în continuare?

Dan Suciu: La nivelul Băncii Naționale măsurile sunt mai puține. Principalul instrument, acesta de majorare a dobânzii, ați menționat și altele mai tehnice, controlul ferm al lichidității, păstrarea rezervelor minime obligatorii. Ele sunt măsuri mai tehnice și nu cred că e cazul să intru în detalii. Dar evident că, pentru temperarea creșterii prețurilor, trebuie o asociere și o bună colaborare între politica fiscală și politica monetară. Nu merge doar una dintre ele să se lupte împotriva inflației. Așa că sperăm și avem, de altfel, toate semnalele ca atare că, cel puțin la nivelul politicii fiscale, vom avea o reducere a deficitului bugetar, o păstrare a deficitului în termenii agreați inițiali, ceea ce înseamnă un deficit mai mic decât anul trecut și asta înseamnă, în bună măsură, mai puțin oxigen pentru inflație. Deci, e nevoie de politici fiscale prudente, temperate și bine măsurate atunci când se cheltuiesc banii, pentru a nu reaprinde un pic nivelul prețurilor.

Realizator: Cu siguranță, mulți dintre noi se gândesc ce se va întâmpla cu ratele la credite, la ce să ne așteptăm?

Dan Suciu: Crescând dobânda de politică monetară, crește costul banilor. Crescând costul banilor, e inevitabil să dobânzile vor crește, atât cele la credite, cât și cele la depozite. Știm, suntem preocupați la Banca Națională, și privim cu multă atenție, și se întâmplă mai ales cu ratele în curs pentru cei care au ratele legate de ROBOR, aici este discuția; sunt numai o parte din cei împrumutați care au ROBOR-ul acesta variabil parte din rată. Mulți, mai ales pentru creditele de consum, au rate fixe, nu sunt neapărat afectați. Alții au rate în valută, unde am beneficiat de un curs stabil, deci, nu au fost mari influențe. Sigur, cei care au luat credite mai recent au cotația IRCC, un nou indice, noul indice care este mult mai scăzut, dar care va crește, pentru că el cumva măsoară evoluțiile din piață din urmă cu 3-6 luni, deci, cumva el va veni, cu timpul va crește și el. Într-o situație în care inflația crește dobânzile nu au cum să stagneze. Deci, vrând-nevrând această evoluție va fi una ascendentă la nivelul dobânzilor.

Realizator: Dată fiind această situație recomandați conversia creditelor contractate înainte de 2019, deci, raportate la ROBOR, în credite cu indice de referință IRCC?

Dan Suciu: Eu nu îmi permit să fac recomandări, pentru că nu am această calitate de a veni cu soluții de acest nivel.

Realizator: Dar bănuiesc că au clienții băncii la dispoziție instrumentul renegocierii, bănuiesc.

Dan Suciu: Au şi instrumentul renegocierii, au şi instrumentul amânării ratelor, au şi instrumentul conversiei la indicele pe care l-ați spus. Dar situaţia este evident variată, depinde de la caz la caz foarte mult. Cum am spus, IRCC-ul va crește, noul indice va crește semnificativ, chiar spre finalul anului și la începutul anului viitor va fi ridicat. Acum, este important de spus, dacă cineva consideră că în acest moment este mai dificil de a plăti o rată decât va fi anul viitor, atunci, da, e evident că merită să îţi reduci rata accesând noul indice IRCC. Dar dacă cumva consideră că anul viitor sau peste doi ani va fi un moment mult mai dificil, IRCC pare că va fi mai mare în perioada aceea decât ROBOR-ul, dacă lucrurile totuși evoluează în sens descendent la nivelul inflaţiei, şi atunci va fi atunci un moment mai greu de plată. De aceea, nu există o soluţie minune, există o bună calibrare de la caz la caz, însă pentru cei care au rate evident nu e un moment neapărat plăcut.

Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României.