"Apel matinal" - invitat: Adrian Oros, ministrul agriculturii

Plouă pe ici, pe colo, dar per total am avut în acest an secetă și pandemie, un mixt care a adus probleme suplimentare agriculturii și zootehniei românești și care întinde la maximum nervii celor care lucrează în aceste domenii. Seceta a calamitat multe dintre culturi, iar pandemia a produs pierderi sectorului zootehnic, care depinde în mare parte de desfacerea în sistemul HoReCa.

La acestea se adaugă și discuțiile despre amânarea de către bănci a ratelor datorate de agricultorii ce au apelat la împrumuturi. Ministerul Agriculturii a anunțat însă că lucrează la o strategie care să protejeze de secetă culturile mai ales în viitor și tot Ministerul Agriculturii vrea să pună la punct un lanț de colectare, depozitare și comercializare a produselor românești. Discutăm acum prin telefon cu ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Înainte de toate, banii primiţi la recenta recificare bugetară sunt suficienți pentru plățile și proiectele pe care ministerul le are în acest moment în derulare?

Adrian Oros: Sigur, la această rectificare bugetară noi am încercat să repartizăm cât mai echilibrat şi mai responsabil sumele reduse pe care acum le avem la dispoziție pentru a compensa toate pierderile înregistrate atât de seceta pedologică extremă, dar şi pierderile din zootehnie care sunt indirect cauzate de secetă, dar, aşa cum aţi spus, şi de închiderea multor sectoare de activitate, cum ar fi HoReCa. De aceea am alocat 850 de milioane de lei pentru despăgubirile provocate de secetă asupra culturilor însămânțate în toamnă, aproximativ 1,2 milioane hectare au fost calamitate, într-o proporție de peste 30%, iar restul sumelor o să-i repartizăm în sectorul zootehnic, atât pentru bovinele de lapte şi carne, pentru ovine, pentru porci și pasăre, dar și pentru apicultură, pentru că toate aceste sectoare au fost afectate, fie direct, fie indirect, de secetă, dar şi de evoluţia pandemiei. Şi eu sunt convins că la negocierile pe care aceste zile le avem cu asociaţiile de crescători de animale o să găsim un mod cât mai obiectiv și echilibrat prin care să facem aceste compensări, pentru că o parte o să le facem din bani de la buget, iar o parte din bani europeni care nu au fost consumați din măsuri care au fost mai puțin, să zic așa, accesate şi au rămas acum la final de exerciţiu bugetar 2014-2020.

Realizator: Constituirea unui lanţ de colectare, depozitare și comercializare a produselor românești - se vorbește de mulți ani despre nevoia unui astfel de mecanism. Spuneam și mai devreme, avem porumb, dar prea puțin mălai produs în România, avem și grâu, dar importăm produse de panificație congelate. Cât de repede credeți că va putea să înceapă să funcționeze acest mecanism apropo de produsele vizate?
Adrian Oros: Da, din păcate, în ultimii ani balanţa comercială pentru produsele agro-industriale a ajuns la minus 1,4 miliarde de euro şi trebuie să facem ceva, atât în Programul Național Strategic 2021-2027, la care acum lucrăm, unde sunt alocaţi României cam 20,5 miliarde de euro bani europeni. Vrem să finanţăm mai consistent acele măsuri privind depozitarea, privind procesarea, dar și cooperarea economică a producătorilor şi a procesatorilor, mai ales a celor mici, care nu reuşesc întotdeauna, având putere mică de negociere, nu reuşesc să-şi vândă toată producţia, pe de o parte, pe de altă parte, nu reuşesc să-şi vândă producţia la niște prețuri avantajoase şi nu reuşesc să îşi procure inputuri, de asemenea, la nişte preţuri avantajoase. Pe de altă parte, vrem să îi prindem într-un lanţ valoric de colectare, depozitare, procesare și distribuție într-un parteneriat public-privat cu statul, până când reușesc să pornească pe propriile picioare tocmai pentru a putea valorifica cât mai eficient ceea ce se produce aici în România. Sigur că în paralel trebuie să facem cu toţii un efort şi să educăm consumatorii, atât cei adulţi, cât şi copiii, ca să cumpere produse românești, deci acest mecanism trebuie să vină din două direcții, și din partea consumatorilor, dar şi din partea celor care produc şi se organizează ca să poată să îşi vândă producţia la preţuri mult mai avantajoase.

Realizator: Vor şi ei, vreți și dumneavoastră, adică statul, să sperăm că mecanismul va intra cât de rapid în funcțiune, dar, apropo de seceta pedologică de care aminteam și de pandemie, așa se întâmplă de multe ori, o problemă nu vine niciodată singură, acum au apărut și câteva noi focare de pestă porcină în județul Galați și, dacă m-am informat corect, au fost deja sacrificați 15.000 de porci pentru a se împiedica răspândirea bolii; vine și întrebarea: există riscul ca pesta porcină să se extindă și în alte zone, așa cum s-a întâmplat anul trecut?
Adrian Oros: Peste porcină este extinsă în toată ţara din 2019, deci din 2019 doar în două județe nu erau diagnosticate cazuri de pestă porcină africană, Bistriţa şi Suceava, deci de atunci numărul focarelor oarecum s-a redus și, curios, s-a redus exact pe perioada restricţiilor de circulaţie, de unde se confirmă faptul că cel mai important vector al acestui sector este omul, în general samsarul, cum îi spun eu, cel care plimbă animalele și bolile dintr-o curte într-alta sau dintr-un târg în altul. Aici trebuie să înţeleagă foarte mult cei care se ocupă cu acest lucru, că fac şi că pot să facă foarte mult rău la răspândirea bolii. Cred că celălalt element de difuzare este mistrețul, porcul mistreț, unde și cei care deţin fonduri de vânătoare trebuie să înțeleagă că aceşti porci mistreţi, mai ales acolo unde sunt în număr foarte mare, trebuie vânaţi, pentru că şi ei contribuie la difuzarea virusului pestei porcine africane.

Realizator: Şi, dacă aminteam de această problemă cu care s-au confruntat mulţi dintre crescătorii de porci, ei au fost despăgubiți pentru pierderile produse de pesta porcină africană. Anul acesta banii ajung pentru o asemenea situație? Sunt prevăzuţi?
Adrian Oros: Da, în fiecare an ANSVSA, care nu este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar cu care noi colaborăm direct, iar eu în calitate de medic veterinar chiar sunt obligat să știu tot ce se întâmplă în această ANSVSA, a prevăzut bani atât în buget, dar la începutul anului a aplicat și pentru niște bani pe care a reușit să-i atragă de la Comisia Europeană, aproape 15 de milioane de euro, în acest sens, sigur, asumându-şi nişte obligații privind elaborarea unor măsuri de biosecuritate și de restricție a circulației animalelor, dar asta trebuie să înţeleagă, repet, şi crescătorii şi cei mici şi cei mari, că toţi trebuie să respectăm nişte reguli dacă vrem să scăpăm de această pandemie, pentru că efectiv este o pandemie asemănătoare cu ceea ce se întâmplă acum cu COVID-19.