Aninoasa, "primul oraş în insolvenţă"

Primăria oraşului Aninoasa din judeţul Hunedoara a depus la tribunal o cerere de intrare în insolvenţă din cauza datoriilor care sunt o dată şi jumătate cât bugetului anual.

Potrivit corespondentului Radio România Actualităţi, Ilie Pintea, pe lângă datorii către furnizori şi către stat, există şi un credit care produce zilnic penalităţi de 1.600 de lei.

Până la sfârşitul acestei luni va fi numit un administrator special. Aninoasa nu este însă singura localitate cu dificultăţi finanicare.

Declararea insolvenţei este singura posibilitate de salvare a Primăriei din Aninoasa, care are datorii foarte mari şi care speră să se redreseze în cei trei ani de insolvenţă pe care îi prevede legea.

"Datoriile noastre sunt undeva în jur de 150% din buget", spune Adrian Albescu, viceprimar Aninoasa.

Avocatul Vasile Godîncă Herlea, practician în insolvenţă, arată care sunt avantajele ca o primărie să fie declarată în insolvenţă.

"Suspendarea tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizaera creanţelor. Nu mai curg dobânzi, penalităţi la creanţele anterior datei /.../ procedurii. Adminsitratorului judiciar cu autorizarea autorităţii deliberative poate să se denunţe orice contracte în derulare, care ar fi păguboase pentru unitatea administrativ-teritorială. Un alt avantaj este faptul că furnizorii de servicii esenţiale, cum ar fi: electricitate, apă, nu au voie să întrerupă acestor utilităţi pe perioada insolvenţei" mai spune Vasile Godîncă Herlea.

Avocatul spune că legea nu explică ce se întâmpla dacă după cei trei ani de insolvenţă primăria nu se redresează financiar.

"Nu există faliment în cazul primăriilor. Există doar plan de redresare. S-ar putea ca în trei ani de zile, eu, primărie, să nu pot să-mi achit toate datoriile. În contextul asta ce se întâmplă? Probabil că se va prelungi aşa de facto" a mai spus Vasile Godîncă Herlea.

90 de localităţi nu-şi pot acoperi cheltuielile

Preşedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor din România, Ionel Chiriţă, ne explică modelul danez de reducere a unităţilor administrativ-teritoriale pentru creşterea capacităţii fiananciare a unităţilor rezultate.

"Am făcut schimbul de experienţă cu Danemarca şi acolo pentru întărirea capacităţii administrative, prin mai multe mecanisme, prin voinţă politică, prin comasari şi alte lucruri s-a ajuns ca de la 1.400 de unităţi administrative să fie sub 90. Noi avem în legislaţie posibilitatea asocierii. Avem asociaţiile dezvoltare intercomunitară din 2005. Deci legislaţie există, dar în spatele ei nu am pus nişte programe la nivelul unor zone" a mai declarat Ionel Chiriţă.

Conform unui studiu publicat de Institutul de Politice Publice există în ţară 90 de localităţi care nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare din venituri proprii.