Anina arde: Fumul din adâncuri iese prin canalizare în casele oamenilor

Din cauza ploilor din ultima perioadă, zăcămîntul de cărbune pe care a fost construit cartierul Breuner din oraşului Anina, judeţul Caraş-Severin, se aprinde pe alocuri. Prin canalizarea oraşului iese fum, iar în cîteva blocuri acesta intră prin canalizare în locuinţele oamenilor.

Potrivit inginerului minier Gheorghe Românu, care este şi primar al oraşului, atunci cînd plouă mai multe zile, aerul se înfiltrează în sol împreună cu picăturile de apă, iar cărbunele sau praful de cărbune din cartierul Breuner se autoaprinde. Însă, nu este prilej de panică, acest lucru se întîmplă în fiecare primăvară.

Zona unde a fost construită centrala termică din cartierul Breuner, în anii 80, este o fostă haldă de steril a primei preparaţii de cărbune de la Mina Thinnfeld, unde există, în continuare praf de cărbune şi cărbune mărunt. Timp de 10 ani, pînă în 1991, cînd centrala a fost desfiinţată, angajaţii acesteia aruncau cenuşa nestinsă fără să existe un loc amenajat de depozitare. În aceste condiţii, în fiecare an, de atunci, la topirea zăpezii, sau atunci cînd plouă mai mult, oxigenul intră în subteran, iar cărbunele din haldă se autoaprinde. Se crează goluri în subteran, iar terenul se tasează. Urme le acestui proces sînt vizibile pe şosea şi la Biserica Ortodoxă.

În momentul de faţă, nimeni nu ştie exact unde este depozitul care se autoaprinde. Pentru identificarea acestuia ar trebui întreprinse studii de specialitate, sondări, efectuate doar de către Institutul Minier de la Petroşani. În ultimii ani de funcţionare, Sucursala Miniera Banat Anina era subordonată ,Regiei Autonome a Huilei Petroşani. Acestea sînt, însă, extrem de scumpe, iar Consiliul Local nu are fondurile necesare.

Potrivit studiilor geologice, în momentul închiderii minei de la Anina, în subsolul oraşului, există cărbune în orizonturi deschise pentru încă 10 ani, iar rezervele de cărbune existente se întind pe 100 de ani, într-un regim de exploatare de 12.500 tone/lună. Cărbunele este huilă cocsificabilă cu o putere calorică de 6500 kcal/kg.

La momentul închiderii, în 2006, Mina Anina era cea mai adîncă din Europa, 1.250 de metri,cu 27 de km de galerii în funcţie şi 9 km de puţuri, iar în subteran lucrau 500 de persoane, 293 dintre acestea fiind în curs de disponibilizare.