Anii excesiv de secetoşi au devenit tot mai frecvenţi în România

Dacă iarna nu e ca vara, primăvara este sigur ca vara. Şi asta, pentru că am avut cea mai caldă a doua lună martie înregistrată în istoria ţării, cu temperaturi foarte ridicate. A fost depăşită maximă absolută la 70 de staţii meteo, cele mai mari diferenţe fiind şi de peste două grade Celsius. Temperatura medie lunară din martie 2024 a avut valoarea de 8,4 grade Celsius şi astfel această lună a devenit a doua cea mai caldă lună din intervalul de la 1901 şi până astăzi. Vorbim despre vreme cu invitata "Apelului matinal": Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa!
După analiza acestor date şi a variaţiilor de temperatură, v-a atras ceva, în mod special, atenţia?
Elena Mateescu: Într-adevăr, şi România nu face excepţie de la ceea ce înseamnă tendinţa evidentă de creştere a temperaturii aerului, indiferent de perioada în care ne aflăm. Şi ceea ce constatăm este faptul că fiecare lună, sezon sau an doboară recordurile înregistrate în anii anteriori, semn că schimbările climatice sunt evidente şi, cu siguranţă, nici 2024, aşa cum a debutat chiar şi în ţara noastră, nu va face excepţie, după anul 2023 - cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice la nivel planetar, dar şi în România. Şi luna martie, în ţara noastră, a înregistrat o abatere termică pozitivă de 3,4 grade Celsius, pe locul trei ca fiind cea mai călduroasă lună martie din istorie, alături de 2017. Şi ne amintim, zilele de 30 şi 31 martie au adus valori de 28 grade Celsius. Iar ultima zi din luna martie, la 100 de staţii meteorologice, temperaturile maxime au înregistrat cele mai ridicate valori zilnice, dintre care 39 de staţii au fost recorduri lunare pentru această lună, 100 de staţii însemnând din cele 166 aflate în reţeaua naţională de specialitate, iată, un procent de 60%.
Vom avea în continuare aceste temperaturi aproape de vară sau vom mai putea experimenta şi episoade de răcire a vremii, în continuare? Ce urmează, din evaluările dumneavoastră?
După acest episod de vreme foarte caldă, săptămâna viitoare vom vorbi de o vreme uşor mai rece, în special în partea de vest, centru-nord a ţării, pentru că începând de marţi, miercuri temperaturile vor scădea. Dacă ieri am înregistrat 28 de grade la multe staţii din partea de sud-est a ţării - şi vorbim de Turda, iată, în vest, Alba Iulia, Bucureşti, Filaret, Tulcea şi Gorgova. Astăzi contăm, de asemenea, pe o vreme deosebit de caldă, pentru că maximele, astăzi, la scara întregii ţări, se vor situa în 18 până la 29 de grade, cu o maximă în Capitală de 25-26 de grade peste valoarea unei zile de vară. Acest sfârşit de săptămână şi debutul săptămânii viitoare va fi caracterizat, aşa cum menţionam, de o vreme deosebit de caldă. Luni este posibil să înregistrăm din nou recorduri ale valorilor zilnice, pentru că, aşa cum arată informaţiile, posibil să fie cea mai caldă zi din acest episod, după care, de la mijlocul săptămânii, să contăm pe o vreme mai rece. Îşi vor face apariţia şi ploile, la început, în partea de vest, centru, nord a ţării, pentru ziua de miercuri, acolo unde, miercuri, în aceste zone, maximele nu vor mai depăşi cel mult 10-14 grade. În sud-est vor mai fi posibile valori de 24-25 de grade, însă joi se va răci şi în aceste zone, astfel încât a doua parte a săptămânii viitoare să contăm pe valori cel mult între 10 până la 15-16 grade.
Probabil, mulţi se întreabă cum va începe luna mai, având în vedere că va fi şi Paştele în acea perioadă.
Într-adevăr, actualizarea estimărilor în această dimineaţă pentru intervalul 15 aprilie - 13 mai indică o probabilitate ridicată ca debutul lunii mai să fie caracterizat, aşa cum arată informaţiile, de temperaturi, în medie, uşor peste ceea ce ar fi normal pentru perioada respectivă, în toate regiunile, dar mai ales în zona de sud şi sud-est a ţării. Aşadar, pe măsură ce ne vom apropia de intervalul respectiv, vom actualiza datele. Însă semnalul la acest moment arată o probabilitate ridicată de a conta pe valori de temperaturi, în medie, peste mediile multianuale specifice datei din calendar.
Dacă noi am avut până acum temperaturi de vară primăvara, vă întreb: cum va arăta vara?
Cu siguranţă, va fi o vară caracterizată cu o frecvenţă mai mare a zilelor caniculare, pentru că dacă vara 2023 s-a înscris, de asemenea, în top trei cele mai călduroase veri, în ţara noastră şi chiar şi în Europa sau la nivel mondial, am experimentat valori de temperaturi cu mult peste ceea ce ar fi normal. Şi aşa cum menţionam, din evidenţa statistică a fiecărui an, fiecare an a doborât recordurile înregistrate în anii anteriori. Şi nu excludem să avem şi în anotimpul de vară valori care, la nivelul celor zilnice, fie că vorbim de temperaturi minime, fie vorbim de temperaturi maxime, să înregistrăm noi recorduri, dar chiar şi la nivelul temperaturii medii lunare, dar nu excludem să avem şi alternanţe, cu precipitaţii, pentru că fenomenele convective, în condiţiile în care vorbim de mai multă căldură în sistemul climatic asociat şi o cantitate mai mare de umezeală, de vapori de apă, vorbim de fenomene meteorologice extreme, mai intense şi mai frecvente.
Dar concret, la capitolul precipitaţii cum vom sta? Pentru că deja vorbim de deficit de apă în sol.
Din păcate, fenomenul de secetă este prezent, se intensifică, vorbim de secetă pedologică moderată şi puternică în Moldova, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei şi Olteniei. Exclusiv vorbim doar de o aprovizionare satisfacătoare pentru regiunile intracarpatice. Săptămâna viitoare, aşa cum menţionam, vom vorbi de precipitaţii, la început în partea de vest, centru-nord a ţării, după care şi în restul teritoriului. Vor fi binevenite aceste precipitaţii, însă va conta modul de înmagazinare, pentru că schimbul de masă de aer între masa de aer foarte caldă, deja prezentă de mai multe zile şi care va continua, aşa cum vorbeam, până la debutul săptămânii viitoare, şi schimbul de masă de aer mai rece, cu siguranţă va aduce şi fenomene extreme. Vorbim de posibilitatea să înregistrăm vijelii şi cantităţi pe secvenţe scurte de timp, dar ploile vor fi de binevenite, pentru că ne aşteptăm la cantităţi mai însemnate, în special în vestul, centrul şi nordul ţării. Din păcate, pentru zona de sud şi sud-est, valori de 10-15 litri nu vor putea compensa deficitul deja acumulat în sol.
Dar, din punctul dumneavoastră de vedere, erau previzibile toate aceste evoluţii meteo? Se accelerează ritmul încălzirii?
Da, se accelerează. Observăm, la nivel decenial, o accelerare a ceea ce înseamnă tendinţa medie pe 10 ani, comparativ cu deceniile anterioare. Iar, din punctul de vedere al anilor secetoşi, deja ultimele decenii aduc în atenţie, cel puţin la nivelul României, cinci-şase ani pe deceniu, excesiv de secetoşi şi în aceleaşi zone în care ştim că vulnerabilitatea fenomenului de secetă este una destul de mare şi mă refer aici în mod deosebit la zona Olteniei, Muntenia, Dobrogea şi jumătatea sudică a Moldovei.
Vă mulţumim pentru toate aceste precizări. Invitata "Apelului matinal" a fost Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.