Andronescu: "Examenul propriu-zis de bacalaureat va avea trei probe scrise"

Ministrul Ecaterina Andronescu a discutat, sâmbătă, cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ despre structura examenului de bacalaureat.

Astfel, potrivit propunerii, examenul de bacalaureat va avea două etape. Prima etapă, desfăşurată pe parcursul clasei a XII-a, va urmări evaluarea unor competenţe - de comunicare în limba română sau în limba maternă, competenţe digitale şi competenţe lingvistice. În urma acestei evaluări elevii vor primi un certificat european - Europass - care va atesta nivel de cunoaştere a limbilor străine, a precizat Andronescu.

A doua etapă - examenul propriu-zis de Bacalaureat - va consta în trei probe scrise, respectiv patru pentru cei care studiază şi limba maternă. Astfel, toţi elevii vor susţine examenul de bacalaureat la Limba şi Literatura Română, la Matematica - obligatorie pentru cei care fac secţiile ştiinţifice, respectiv Istoria - obligatorie pentru cei din zona socio-umană. Cea de-a treia probă va fi la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării.

Ministrul Educaţiei a spus că îşi doreşte ca aceste modificări să intre în vigoare în acest an.

La sfârşitul lunii iunie, ministrul Educaţiei anunţa că vrea să simplifice sistemul de amitere în liceu, să renunţe la teze, dar să fie o evaluare de tip Pisa, iar bacalaureatul să fie simplu cu două probe orale la engleză şi română susţinute în timpul anului, iar examenul să fie organizat pe trei probe scrise în funcţie de profil.

Andronescu spunea atunci că bacalaureatul va avea trei probe scrise: una la Română, susţinută de toată lumea, la Matematică, pentru cei de la filiera tehnologică şi Istorie pentru ceilalţi, şi câte o probă la alegere. De exemplu, cei de la filiera tehnologică ar putea susţine examen la Fizică sau Chimie, iar ceilalţi, la ştiinţe socio-umane.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, declara, joi, că a convenit cu sindicatele să propună Parlamentului obligativitatea învăţământului liceal, acesta fiind un obiectiv către care România trebuie să tindă la fel ca alte ţări din Uniunea Europeană.

În privinţa ciclului de învăţământ obligatoriu, ministrul, împreună cu sindicatele, au convenit, în discuţia de joi, ca acesta să cuprindă grupa pregătitoare, iar durata învăţământului primar, gimnazial şi liceal să fie de câte 4 ani.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, că în opinia sa, legile Educaţiei trebuie supuse dezbaterii publice şi a Parlamentului, arătând că până în 14 august doreşte să se finalizeze discuţiile cu sindicatele pentru găsirea celei mai bune formule de pachet legislativ.

Ea a fost întrebată dacă consideră că Guvernul trebuie să-şi asume răspunderea pentru legile Educaţiei, răspunzând că nu ştie dacă aceasta este "cea mai bună formulă".

"Cred că legile Educaţiei trebuie suspuse dezbaterii publice extrem de competente şi de largi. Nu ştiu dacă asumarea răspunderii este cea mai bună formulă. Cred că trebuie dezbătut în parlament. Dacă reuşim să ducem în parlament legile la începutul sesiunii parlamentare ar fi cel mai potrivit. Parlamentul are menirea de a face legi, iar dezbaterea parlamentară poate să aducă îmbunătăţiri pachetului legislativ. Legile Educaţiei trebuie să dea stabilitate sistemului cel puţin pentru zece ani", a declarat Ecaterina Andronescu, prezentă, joi, la întâlnirea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale din Educaţie.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la RRA, că la întâlnirea dintre ministrul Educaţiei şi sindicatele din domeniu se pune problema transformării unui pachet de legi bune pentru reformă - propuse de Comisia Miclea - într-un pachet de legi "convenabile".

El a criticat faptul că Andronescu se întâlneşte cu sindicatele, menţionând că reprezentanţii acestora poartă responsabilitatea, la fel ca şi miniştrii din domeniu de până acum, a lipsei de reformă în învăţământ.