Andrei Țăranu: Pentru prima dată avem candidați cu experiență administrativă la alegerile din Capitală
"Apel matinal" - Invitat: Profesor universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA București.
Articol de Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu, 18 Noiembrie 2025, 09:27
S-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale parţiale. Campania electorală pentru scrutinul din 7 decembrie va începe sâmbătă, va dura 15 zile şi chiar dacă atenţia generală este îndreptată asupra capitalei, vor fi alegeri locale şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău şi pentru funcţia de primar din 11 comune din judeţele Bihor, Botoşani, Caraş-Severin, Constanţa, Dolj, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş şi Sibiu, precum şi pentru cea a oraşului Găești din judeţul Dâmboviţa.
Dar cum arată tabloul preelectoral în capitală şi care sunt perspectivele, aflăm imediat de la invitatul "Apelului matinal", profesor universitar doctor Andrei Ţăranu, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Politice de la SNSPA Bucureşti. Bună dimineaţa!
Andrei Ţăranu: Bună dimineaţa!
Domnule profesor, ne aşteptăm sau vă aşteptaţi la surprize electorale?
Andrei Ţăranu: Surprizele vor fi, foarte probabil, extrem de mari şi asta, pentru că alegerile din Capitală sunt întotdeauna foarte importante, miza lor este importantă şi în ultimă instanţă, avem, dacă vreţi, o continuare a alegerilor care au început anul trecut, în 6 iunie, o dată cu alegerile locale şi cele europarlamentare, deci, practic, suntem în prelungirile prelungirilor alegerilor şi din acest motiv avem un amestec de alegeri administrative cu alegeri politice. Deci, da, vor fi, fără îndoială, multe surprize. Cum se vor structura voturile, care vor fi mai importante, cele administrative sau cele politice şi, în sfârşit, pentru că, aşa cum spun foarte mulţi, şi tind să fiu de acord, avem pentru prima dată un calup de persoane care candidează, având o experienţă administrativă importantă în spate - doi primari de sector, unul care a avut trei mandate sau este la al treilea mandat, al doilea, care e la al doilea mandat şi în sfârşit, un fost ministru al transporturilor. Deci, toţi, persoane care ştiu foarte bine cum se poate administra un oraş.
Dar vom vedea, credeţi, încă o luptă online pentru voturi?
Andrei Ţăranu: Ea a început deja, aşa cum ştiţi foarte bine. Au fost tot soiul de demonstraţii că o doamnă candidată a început deja o puternică campanie online şi ea probabil că va continua. Online-ul a devenit oarecum a doua natură a campaniei, indiferent dacă este o campanie pentru o structură administrativă sau o campanie pentru politică, pur şi simplu. Ori acest amestec, cum spuneam la început, între campania politică şi cea administrativă, face ca orice metodă să fie permisă, dacă îmi permiteţi mie o asemenea formulă.
Sondajele dau momentan procente relativă apropiate pentru vârful clasamentului. Aminteaţi de trei dintre candidaţi. Credeţi că e momentul să urmeze dezbateri publice serioase sau vom vedea o campanie atipică în care fiecare îl va evita pe celălalt şi va încerca să-şi croiască un drum personal, să-i zicem, personalizat mai degrabă?
Andrei Ţăranu: În primul rând, aş începe cu prima parte a întrebării dumneavoastră. Şi anume, haideţi să nu fetişizăm sondajele de opinie. Ele, aşa cum am văzut anul trecut, au avut un puternic lor manipulatoriu şi în final au dat nişte rezultate extrem de ciudate, care nu au avut nicio legătură cu rezultatul final, cel puţin la primul, la prima tură din alegerile prezidenţiale de anul trecut, care au şi condus la anularea alegerilor. În egală măsură au fost prin nişte împărţeli foarte ciudate, chiar şi la alegerile locale, care au fost comasate cu cele europarlamentare tot anul trecut. Deci n-aş fetişiza deloc datele din sondaje şi cred că acum cetăţenii, aşa cum fac ei de fiecare dată, vor alege mai degrabă cum cred ei, nu în funcţie de cifre şi de ceea ce se tot vorbeşte despre votul util. În a doua parte a întrebării, cred că va exista, fără vreo îndoială, un nivel de dezbatere. Acum, dacă el va implica toţi candidaţii, aici n-am de unde să ştiu. După cum observaţi, există o formă prin care unii candidaţi, mai ales cei din plutonul fruntaş, încearcă să se despartă de cei din zona considerată ca nefiind sau ca neavând, cine ştie ce mari şanse. De asta nu-mi dau seama cine cu cine vrea să dezbată, ca să spunem aşa. Unii ar vrea să fie dezbateri, mai ales cei care sunt pe poziţiile 4 până pe 11, ar vrea să dezbată cu toţii, alţii vor să rămână doar în plutonul fruntaş şi nu-mi dau seama cum vor reuşi şi cum vor gestiona acest pluton fruntaş.
Ne putem aştepta să apară un câştigător surpriză?
Andrei Ţăranu: Da, există această şansă, având în vedere că există o puternică nemulţumire în Bucureşti, care este o nemulţumire naţională legată de coaliţia de guvernare, legată de primul ministru, legată de diverse tăieri care au avut loc în ultima vreme. Această nemulţumire poate să fie instrumentalizată în acest vot, în condiţiile în care, eu ştiu, până în 2028, teoretic, alt vot nu va exista. Vom vedea ce va prevala, votul politic, votul de protest, sau votul naţional, votul administrativ. De fapt, aici este jocul şi de asta când mă întrebaţi dacă vor fi surprize, aici pot să apară surprizele, de fapt, între dimensiune politică şi între dimensiune administrativă.
Capitala are multe probleme, dar bucureştenii spun că traficul rutier este prima dintre ele.
Andrei Ţăranu: Au dreptate.
Da, a doua este legată de funcţionarea spitalelor publice, a treia, de termoficare. Credeţi că mesajele candidaţilor ar trebui ţintite către aceste probleme sau, iarăşi, fiecare după propria interpretare?
Andrei Ţăranu: Fiecare după propria interpretare. Acum, fiecare... Unii dintre ei, de exemplu, care vin de la conducerea unor sectoare, au descoperit că există, cum să spun, diverse atitudini, diverse comportamente ale cetăţenilor bucureşteni şi anume, faptul că s-au construit în diverse puncte ale capitalei, la Străuleşti, la Tudor Arghezi, zone în care pot fi lăsate maşinile şi folosit metroul, de exemplu, şi, totuşi, nu aveau o emulaţie pentru acest lucru, sunt mulţi cetăţeni care se urcă în maşină ca să se ducă la serviciu sau la cupărături sau la diverse alte lucruri. Ceea ce arată... Şi tot aceiaşi care se ducă cu maşina sunt şi cei care sunt nemulţumiţi de trafic. De asta cred că ar trebui găsită o altă abordare, haideţi să-i spunem, mai degrabă, de raţionalizare şi educare a cetăţenilor. Ori asta nu se poate face într-o campanie electorală, mai ales o campanie scurtă, cum este aceasta. Ea ar fi trebuit fie pregătită, fie gândită mai degrabă într-o altă formulă. Niciun candidat nu-şi va asuma, haideţi să-i spunem, o funcţie paternalistă în acest moment, mai ales că vorbim de nişte alegeri în care cel care a deţinut fotoliul nu candidează. Deja el este la Cotroceni, deci este o funcţie goală. Nimeni nu-şi permite să piardă nici măcar un vot.
Dar vedeţi posibile regrupări de forţe pe parcursul campaniei, alianţe politice şi asta, în funcţie de evoluţia procentelor?
Andrei Ţăranu: Am mai avut acest lucru. Din nefericire, alegerile, aşa cum începusem să spun, dacă te conduci exclusiv după sondaje, poţi să ai surprize. Şi atunci, cei care acum încearcă să îi determine pe unii şi pe alţii să abandoneze, după ce oricum cei care - să spunem, prin absurd - ar abandona, vor rămâne pe buletinele de vot, este o încercare târzie şi care mai degrabă arată disperarea candidaţilor respectivi. Cel mai bine le-ar fi după sau începând cu ziua de astăzi, toată lumea să intre într-o competiţie în care se presupune că toţi au şansă egală.
Aşteptăm reacţii. Să nu uităm: scrutinul pentru alegerea noului primar general al capitalei va avea loc în data de 7 decembrie. Cu mulţumiri pentru discuţia pe care am purtat-o astăzi...
Andrei Ţăranu: Cu mare plăcere.












