Anchetă la magazinele cu "droguri legale"

Magazinele de plante etnobotanice comercializează produse cu efecte asemănătoare celor produse de droguri.

Aceasta este concluzia la care au ajuns poliţiştii după ce au controlat peste 100 de magazine din mai multe judeţe.

Următorul pas, susţin anchetatorii, este o iniţiativă legislativă care ar putea să le interzică.

Poliţia Română a monitorizat pe parcursul acestui an magazine din mai multe judeţe, sprijinită de Garda Financiară şi de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Probele obţinute în laborator au fost suficiente, susţine purtătoarea de cuvânt a Poliţiei Române, Raluca Şeucan, pentru a fi întocmite 20 de dosare penale:
"S-a constatat că prin intermediul magazinelor de plante etnobotanice, se comercializează unele produse care produc efecte similare drogurilor. Au fost identificate peste 120 de magazine, în Bucureşti, în judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Bacău, Neamţ, Cluj, Dolj, Bihor, Argeş, Prahova, Mureş şi Buzău, de unde au fost ridicate mai multe probe. Acestea au fost trimise spre expertizare, laboratoarelor de analiză şi profil al drogurilor. A fost identificată în produsele respective substanţa DHC, care este un drog de risc. Poliţiştii au întocmit 20 de dosare penale, pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc. Acţiunea s-a concretizat într-o iniţiativă legislativă care urmează a fi dezbătută în Parlament."

De partea cealaltă, proprietarii magazinelor care comericalizează amestecuri din plante, susţin că afacerea lor este cât se poate de legitimă, iar substanţele pe care le vând sunt doar pentru întreţinerea plantelor ornamentale.

Este alegerea cumpărătorilor, spun ei, să le fumeze sau să le consume în alte feluri, cu alte scopuri.

Amestecurile vegetale nu figurează pe tabelele anexate Legii privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi nici pe cele ale Legii privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.

Produsele nu sunt recunoscute la nivel mondial de Organizaţia Naţiunilor Unite sau de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind de risc, motiv pentru care nu sunt plasate sub control de cele doua convenţii.