Ancheta dosarului Revoluţiei, modificată de noul Cod Penal
Codul Penal, intrat sâmbătă în vigoare, schimbă modul de anchetare a cazurilor în care sunt anchetaţi militari, iar acest lucru va afecta inclusiv Dosarul revoluţiei române.
Articol de Diana Surdu, 05 Februarie 2014, 14:15
Înregistrat prima dată la Secţia Parchetelor Militare, trimis apoi procurorilor civili, Dosarul Revoluţiei va fi declinat din nou către cei militari, potrivit Biroului de presă al Parchetului General.
Din 1990, când a fost deschis primul dosar al Revoluţiei Române şi până acum, cercetările au avut sincope cauzate de închiderea câte unui dosar disjungerea altuia sau transferul cauzei de la Parchetul Militar la procurorii civili.
Dosarul procurorilor vizează 699 de morţi, peste 1.000 de persoane rănite prin împuşcare, alte 240 de persoane rănite în alte împrejurări şi aproape 3000 de oameni reţinuţi - date prezentate pe site-ul Ministerului Public.
Alte 340 de reţineri în rândul angajaţilor de la fostul Departament al Securităţii Statului.
Pentru evenimentele din decembrie 1989 au fost trimise în judecată peste 240 de persoane.
În unele situaţii au existat condamnări de 15 ani de închisoare cu executare, cum este şi Dosarul reprimării revoluţiei de la Timişoara, de exemplu, în cazul generalului Victor Atanasie Stănculescu şi al lui Mihai Chiţac.
Primul este încă în detenţie, iar al doilea a murit acum trei ani.
NUP în lipsă de probe
Dacă s-a pierdut şirul declinărilor pentru acest dosar între procurorii militari şi civili, ştim cu certitudine că pentru parte din faptele instrumentate, precum propagandă de război, genocid, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri, s-a dispus neînceperea urmăririi penale din lipsă de probe.
Pentru omor, omor calificat şi deosebit de grav, ucidere din culpă, vătămare corporală, lipsire de libertate în mod ilegal şi cercetare abuzivă considerate a fi comise de militari, faptele s-au prescris.
De cealaltă parte, infracţiuni ca reţinerea, uciderea, rănirea sau agresarea altor persoane, înfăptuite de gărzile patriotice, lucătorii de miliţie şi personalul din sistemul Administraţiei Penitenciare, au fost separate de cauza iniţială şi au făcut obiectul unui dosar de competenţa Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General.
