Analfabetismul funcțional științific, „răspândit și în lumea medicală”

Realizator: Cătălin Cîrnu - De luni, elevii din învățământul preuniversitar din România vor avea două săptămâni de vacanță, accesul la majoritatea activităților va fi condiționat de certificatul verde COVID, purtarea măștii va fi obligatorie peste tot în spațiu închis sau în aer liber, iar circulația pe timp de noapte va fi interzisă celor nevaccinați. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile restrictive ce vor fi aplicate în țară, în încercarea de a opri pandemia de coronavirus. După ce a analizat situația epidemiologică împreună cu mai mulți responsabili guvernamentali, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că singura soluție pentru stoparea pandemiei rămâne vaccinarea, dar până la atingerea unei rate de vaccinare corespunzătoare este, însă, nevoie de restricții.

Despre restricții au tot vorbit cam toți medicii de specialitate în această vară, iar invitatul de astăzi al "Apelului matinal" este doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. Aceste restricții erau așteptate ceva mai devreme, sunt ele întârziate? Sunt suficiente?
Marius Geantă: Da, senzația este că genul acesta de măsuri, acum rămâne să vedem totuși cum vor arăta aceste restricții, cum va decide guvernul să ia aceste măsuri și, apoi, să le implementeze, da, erau măsuri cumva așteptate la începutul toamnei, la începutul lunii septembrie. Acum, sigur că, dacă ne uităm la măsurile pe care le-ați menționat ceva mai devreme, ele probabil vor avea un impact semnificativ pe creșterea ratei de vaccinare și pare că acesta este, de fapt, obiectivul. E important ca să fie restartată campania de vaccinare, este un lucru important, trebuie găsite modalități multiple prin care să creștem numărul oamenilor care se vaccinează, văzând în țările în care rata de vaccinare este foarte mare, acele țări au dobândit un control sustenabil din punctul de vedere al pandemiei, ceea ce cred că aceste măsuri nu vor reuși să facă, din păcate, nu vor reuși să scadă semnificativ presiunea aceasta la nivelul spitalelor. Noi deja suntem de aproximativ o lună de zile pe un palier de peste 10.000 de cazuri pe zi, în această săptămâna am depășit bariera celor 18.000 de cazuri pe zi, ceea ce în sine reprezintă un număr foarte mare./eradu/atataru/ Pentru că ştim că un procent din aceste cazuri au nevoie de spitalizare şi, la rândul lor, dintre acele cazuri există un procent care are nevoie de terapie intensivă. În momentul în care situaţia aceasta persistă timp de câteva săptămâni, la nivelul sistemului de sănătate nu doar că se acumulează un număr mare de pacienţi, dar se acumulează continuu şi, ca să-i citez pe unii medici din secţiile de ATI, vin toţi odată şi. atunci, capacitatea spitalelor de a face faţă este mult, mult diminuată şî asta se translatează, din păcate, într-o asistenţă medicală deficitară a pacienţilor care se prezintă la spital cu infecţie. Aceasta este, cred, sau ar trebui să fie urgenţa noastră, cum să găsim o modalitate prin care această presiune la nivelul spitalelor să fie scăzută rapid.

Realizator: O presiune care continuă. Aseară au fost anunţate măsurile restrictive. Joi, astăzi, vineri, sâmbătă, duminică, alte patru zile în care măsurile nu vor intra în vigoare. Presiunea este uriaşă, cum spuneaţi, pe toate spitalele din ţară, nu doar pe cele sută la sută COVID, nu ar fi putut fi aplicate imediat?
Marius Geantă: Acum, dacă... Ar fi două componente ale răspunsului, ar fi trebuit aplicate imediat. Ba poate chiar de ceva mai mult timp. Pe de altă parte, aici e o zonă la care nu mă pricep foarte bine. Avem această situaţie politică şi guvernul demis, de fapt, are puţine modalităţi de a interveni foarte, foarte rapid, de exemplu, eu sunt extrem de curios să văd exact cum se va face implementarea certificatului verde pentru mai multe activităţi. E nevoie de legiferarea lui. Mă tem că nu-i suficient ca guvernul să-şi dorescă acest lucru, ci că va fi nevoie şi de o abordare la nivelul parlamentului, ceea ce ar putea să însemne o întârziere a implementării certificatului verde. Din păcate, avem această incertitudine şi, da, la rândul ei, reprezintă o barieră.

Realizator: Încercăm să impulsionăm campania de vaccinare - nu sunteţi primul medic invitat la "Apel matinal". De fiecare dată, i-am întrebat pe toţi colegii dumneavoastră de ce credeţi şi dumneavoastră, evident, încă sunt mulţi medici care nu că nu recomandă vaccinarea, pur şi simplu sunt chiar împotriva ei.
Marius Geantă: Aparent este foarte greu de explicat. Acum, băzându-mă pe experienţa de mulţi ani pe care o am în această zonă şi mai ales în relaţie cu componenta de inovaţie şi cu modul în care lumea medicală receptează inovaţia, pentru mine nu este neapărat o surpriză că sunt atât de mulţi medici care, de fapt, nu au înţeles despre ce e vorba în legătură cu vaccinarea. Noi vorbim tot timpul despre un nivel de analfabetism funcțional la nivelul societății în ansamblu și a fost demonstrat de atâtea cercetări. Din păcate, acest nivel de analfabetism funcțional științific este foarte răspândit și în lumea medicală. Și, din păcate, în spațiul public se vorbește puțin despre educația medicală continuă, se vorbește puțin despre modul în care societățile profesionale și Colegiul Medicilor ar trebui să impulsioneze aceste programe specifice. V-aș da un singur exemplu: noi am intrat în pandemie, când zic noi mă refer la societate, dar și la medici, fără să știm ce este aceea o pandemie, pentru că, în mod evident, nimeni nu a trăit o pandemie. Precedenta a fost în urmă cu 100 de ani și, sigur, nimeni nu avea cum să aibă o experiență, nu putea să aibă noțiuni științifice adaptate. Și, atunci, cu atât mai mult, să nu uităm că avem aproape doi ani în care suntem în această situație și, atunci, cu atât mai mult aveam nevoie și avem nevoie de programe de educația medicilor, pentru a înțelege pandemia. Și nu puține au fost situațiile în care reacția aceasta de respingere a unor medici la adresa vaccinării ar putea să fie corelată cu o altă frustrare pe care o au medicii care nu sunt implicați în tratarea pacienților COVID, și anume că, în acest context, numărul de pacienți pe care îi tratează a scăzut foarte mult. Nu mai au, cum să spun, s-a pierdut contactul cu pacienții, nu reușesc să le asigure asistență în continuare. Și, atunci, la nivel individual există o reacție de respingere, să spunem, a ideii de pandmeie. Sunt mai multe componente, de fapt, care cred că pot să explice această retincență a medicilor. Aș mai spune un singur lucru, și anume, că, din păcate, noi nu putem să tindem la o rată de vaccinare de 80% la nivelul societății dacă rata de vaccinare a medicilor și a personalului medical este sub 80%.

Realizator: Da, este un amănunt dureros, pe care îl resimt mai toți managerii spitalelor, cu excepția celor, să zic, de specialitate, precum "Balș", "Babeș", pneumologie, în fine, acolo unde și medicii în general sunt vaccinați aproape în totalitate. Sunt amănunte frustrante și, în condițiile în care, iată, se face aproape un an de când a apărut vaccinul, cred că era timp suficient pentru ca medicii, mai ales ei, să cunoască exact, cu bune și cu rele, toate întâmplările./asalar/atataru
Marius Geantă: Cu siguranță. Și mai ales că principala îngrijorare de acum un an, siguranța vaccinului cred că în acest moment nu ar trebui să mai reprezinte un subiect, pentru că deja nu mai vorbim despre, eu știu, câteva zeci de mii de pacienți, câți erau acum un an, de persoane, câte erau în studiile clinice, acum vorbim despre miliarde de oameni cărora li s-a administrat vaccinul și efectele adverse, de exemplu, sunt cele așteptate. Și, oricum, profilul de reacții adverse este foarte bun. La asta se adaugă și confirmarea din perspectiva eficacității, protecția față de apariția formelor serioase de boală, nevoia de spitalizare. Avem un an de confirmări. Deci, cu atât mai mult, exact ceea ce spuneați, această reticență este foarte greu de înțeles, sub aspectul acesta al unei abordări științifice, să spunem.

Realizator: Știu că e greu de estimat, când va trece acest val patru?
Marius Geantă: Da, să știți, este foarte greu. Eu am fost ceva mai optimist în urmă cu o lună de zile, cu șase săptămâni, când valul începuse, și uitându-ne în alte țări am văzut că acest val patru avea o durată de aproximativ 10-12 săptămâni. E clar că nu mai suntem în acel scenariu. Acum cred că, așa cum arată datele din ultimele zile, rata de creștere a încetinit, dar, din păcate, nu suntem încă în acel platou. Dacă vom atinge acel platou, acel vârf în una-două săptămâni, depinde foarte mult apoi cât de repede vom coborî, pentru că această coborâre, dacă va fi la fel de lentă cum este urcarea, va însemna în contiuare o presiune crescută la nivelul spitalelor. Dacă această coborâre va fi bruscă, dar pentru asta cred că avem nevoie de lockdown, lucrurile se vor simplifica la nivelul spitalelor.