”Am sugerat posibile căi pentru un dialog pe mai departe”

RADOR: Interviul ministrului de externe român, Bogdan Aurescu, la BBC World News

RADOR - România este stat membru NATO din anul 2004 și, dintre toate statele UE și NATO, are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Aceasta se întinde pe o lungime de 649 de kilometri, de la Marea Neagră, până la cel mai vestic colț de sus al țării, întreruptă, așa cum puteți vedea aici, doar de granița cu Republica Moldova. În direct din București ni se alătură, acum, ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu. Domnule ministru, apreciem prezența dumneavoastră. Se simt cetățenii români amenințați de ceea ce ei cred că s-ar putea întâmpla la granița Ucrainei?

Bogdan Aurescu: Vă mulțumesc mult pentru invitație. Într-adevăr, România este statul aliat cel mai apropiat de punctele fierbinți din punct de vedere militar ale regiunii. Iar pentru noi, această criză nu are legătură doar cu securitatea Ucrainei, doar cu securitatea regiunii Mării Negre, sau doar cu securitatea Europei - este o criză ce afectează securitatea euroatlantică, în ansamblu său. Într-adevăr, suntem un stat vecin foarte apropiat al Ucrainei – nu doar că avem una dintre cele mai extinse frontiere cu Ucraina, dar aș vrea să menționez și faptul că porțiunea românească de coastă de la Marea Neagră este la doar aproximativ două sute de mile distanță de Crimeea, ocupată ilegal. Din punctul nostru de vedere, această criză are nevoie de răspunsuri rapide. Și cred că este foarte important ca Rusia să răspundă la propunerile scrise, înaintate atât de Statele Unite, cât și de NATO, la 26 ianuarie. Am fost îndeaproape implicați în pregătirea acestor răspunsuri scrise – atât cel al NATO, cât și cel al Statelor Unite – și sperăm cu adevărat că acele căi de dialog, pe care le-am deschis în cadrul acelor propuneri scrise, vor fi acceptate de către Rusia. Pe de o parte, am respins acele propuneri ale Rusiei, care subminau în mod clar parametrii centrali ai arhitecturii europene de securitate. Pe de altă parte, am sugerat posibile căi pentru un dialog pe mai departe, pe probleme legate de reducerea riscurilor, măsuri de consolidare a încrederii, transparență și controlul armamentelor. Și sperăm că toate aceste eforturi diplomatice…

Moderator: …Îmi cer scuze că vă întrerup, dar Dmitri Peskov a spus astăzi că Rusia avea cunoştinţă de anumite idei pe care președintele Macron le-ar putea aduce la Moscova pentru a reduce tensiunile. Despre acestea vorbiți? Acel gen de propuneri? Sau există ceva mai specific, ce va fi pus pe masa negocierilor?

Bogdan Aurescu: Acest tip de propuneri se află pe masa negocierilor și sper că Rusia le va examina cu atenție și responsabilitate și va oferi un răspuns. Scrisoarea transmisă săptămâna trecută de ministrul Lavrov nu a fost un răspuns la propunerile scrise ale NATO sau ale Statelor Unite. S-a referit la o altă problemă, la conceptul de "indivizibilitate a securității". Desigur, suntem gata să discutăm și acea chestiune, dar în contextul întregului pachet pe care l-am transmis Rusiei. Așadar, orice demers diplomatic, inclusiv cel al Președintelui Macron, cred că este de mare ajutor și sperăm că Rusia va continua pe calea dialogului.

Moderator: Există ceva ce ați comunica Moscovei, în acest moment, despre îngrijorările lor privind sistemele de apărare anti-rachetă din România?

Bogdan Aurescu: Am spus-o deja – și nu doar o singură dată, am spus-o chiar eu, personal, în repetate rânduri – că facilitatea de apărare anti-rachetă din România nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei. Site-ul de apărare anti-rachetă din România este îndreptat împotriva unor posibile atacuri cu rachetă din afara spațiului euroatlantic, din Orientul Mijlociu, și nu are absolut niciun fel de caracter ofensiv. Este pur defensiv și nu poate fi “populat” cu rachete ofensive, Tomahawk sau alte tipuri de rachete. Am sugerat, deja, Rusiei, posibilitatea de a implementa mecanisme de transparență, pentru ca Rusia să poată verifica și să se poată convinge singură că nu există niciun fel de rachete ofensive pe teritoriul României. Desigur, în același timp, am sugerat ca un astfel de mecanism să includă o componentă de reciprocitate și să permită aliaților, inclusiv României, Statelor Unite sau altor aliaţi, să verifice site-urile de rachete rusești de pe teritoriul Rusiei.

Moderator: Domnule ministru de externe, vă pregătiți pentru un posibil aflux de refugiați la granița dumneavoastră, dacă va fi un astfel de conflict?

Bogdan Aurescu: Sperăm ca un astfel de conflict să nu înceapă. Acesta este, cred eu, cel mai important obiectiv al tuturor demersurilor diplomatice aflate în desfășurare. Sperăm că Rusia va înțelege că este și în interesul său să nu pornească un conflict. Și sperăm că toate demersurile diplomatice în curs vor aduce rezultate. Menționez aici cadrul oferit de OSCE sau cel oferit de Formatul Normandia, care ar trebui să fie utilizate. După cum știți, pe 26 ianuarie, la Paris, a avut loc o întâlnire în Formatul Normandia, iar participanții au decis să aibă o nouă întâlnire săptămâna aceasta, la Berlin. Deci, există încă spațiu pentru diplomație și ar trebui să folosim acest spațiu la maximum.

Moderator: Domnule ministru Aurescu, vă mulțumesc foarte mult pentru că v-ați alăturat nouă de la București.

Bogdan Aurescu: Plăcerea a fost a mea.