Alocuţiune a preşedintelui Klaus Iohannis la Alba Iulia

Dragi români, onorată asistenţă, trăim împreună emoţia de a ne afla în locul în care acum un secol, 1228 de delegaţi reprezentând toate segmentele şi straturile societăţii, proclamau Unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureşului, Sătmarului şi Crişanei cu Regatul României.

Se încheie astfel, printr-un act de voinţă populară, unificarea provinciilor istorice într-o singură ţară, cu un destin modern şi european: România. Noi, cei de astăzi, avem privilegiul de a fi moştenit rodul celui mai important proiect concretizat vreodată în spaţiul strămoşilor noştri. Este datoria şi responsabilitatea noastră de a omagia trecutul şi de a insufla generaţiilor viitoare idealurile naţionale reîncărcate cu noi semnificaţii.

Sunt onorat să fiu preşedinte al României în perioada Centenarului Marii Uniri. Şi sunt foarte bucuros să trăiesc aceste momente în mijlocul dumneavoastră, pentru a celebra împreună un secol de la naşterea statului nostru unitar modern. Prin elitele intelectuale, politice, culturale şi religioase prezente, cât şi prin numărul impresionat de participanţi, Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 dovedeşte entuziasta şi covârşitoarea susţinere pentru Unire.

Din cuvântările de la Alba Iulia de acum un secol, la fel ca şi cele din Iaşi, Chişinău ori Cernăuţi, răzbate asocierea dintre unitatea naţională şi dezvoltarea ţării. În viziunea fruntaşilor politici ai momentului, precum George Pop de Băseşti, Ştefan Cicio Pop, Iuliu Maniu ori Vasile Goldiş, statul naţional reprezenta, prin domnia legii şi democratizare, instrumentul realizării unei armonii sociale şi calea unei modernizări de factură occidentală.

Datorită angajamentului conducătorilor săi, contribuţiei intelectualilor şi voinţei populare, Marea Unire a valorificat apropierea dintre români şi minorităţile naţionale pentru construirea unui stat al demnităţii umane, al bunei convieţuiri şi al toleranţei. Dragi români, la 1 Decembrie 1918, Iuliu Maniu se întreba cum poate mulţumi sorţii pentru împlinirea Unirii. Tot el răspundea: "Mulţumirea şi recunoştinţa noastră faţă de această graţie a providenţei nu ne-o putem arăta decât dovedindu-ne vrednici în aceste sărbătoreşti clipe de însemnătatea timpurilor pe care le trăim".

Sensul profund al acestor cuvinte este la fel de valabil şi astăzi. Trebuie să arătăm generaţiilor următoare că noi, cei care aniversăm Centenarul, suntem prin ceea ce facem continuatori destoinici ai proiectului Marii Uniri. Simbolul acestei zile - Monumentul Centenarului Marii Uniri - întruchipează îmbrăţişarea de acum un secol dintre românii aflaţi de o parte şi de alta a Carpaţilor.

Vă chem să păstrăm în suflete recunoştinţa noastră pebtru făuritorii modernităţii României, construind în acelaşi timp un viitor mai bun pentru cetăţenii ei. România noastră pe care dorim să o transmitem urmaşilor noştri va fi o ţară demnă şi puternică, bine integrată prin educaţie, cultură şi creativitate într-o Europă a valorilor prosperităţii şi libertăţii.

La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!