Alexandru Vişinescu, acuzat de genocid

Fostul Comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada comunistă, Alexandru Vişinescu a fost pus sub acuzare, marţi, pentru genocid.

Acesta s-a prezentat în această dimineaţă, la Parchetul instanţei supreme unde i s-a adus la cunoştinţă învinuirea în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-a denunţat pentru moartea unor deţinuţi politici între 1956 şi 1963.

Potrivit procurorilor, acesta a supus deţinuţii politici încarceraţi în penitenciar la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţa adecvată sau de a i transfera la spitale, lipsa hranei şi a încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv detinutilor.

Primul proces de genocid de după 1989, pentru crimele din timpul regimului comunist din România a fost prefigurat astăzi la Bucureşti.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar teritorial a dispus începerea urmăririi penale a lui Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

Fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat, care s-a prezentat la tribunal, este unul dintre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

Interviu cu preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Andrei Moraru

Diana Surdu l-a întrebat pe preşedintele executiv al acestui institut, Andrei Moraru, ce semnificaţii au aceste acuzaţii de genocid, la 23 de ani de la revoluţie.

Andrei Moraru: Această decizie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este una istorică, este pentru prima dată când un fost responsabil din sistemul penitenciar comunist este pus sub asemenea acuzare, pentru victimele regimului comunist sigur că reprezintă, ca şi pentru noi, un prim pas înainte, pentru ceilalţi responsabili din sistemul penitenciar pe care i-am identificat şi în general, persoanele suspectate că au comis crime şi abuzuri politice în timpul regimului comunist, această decizie nu vine decât să confirme că suntem pe drumul cel bun şi că în perioada următoare vom intensifica aceste investigaţii.

Reporter: Când să ne aşteptăm la următoarea sesizare?

Andrei Moraru: În aproximativ două săptămâni, institutul va prezenta al doilea nume din această listă de 35 de persoane.

Reporter: Ni-l dezvăluiţi?

Andrei Moraru: Acum nu pot. Este un fost responsabil din sistemul penitenciar, care are aproximativ 100 de victime la activ, pe numele căruia am strâns foarte multe mărturii. Pot să vă spun că este octogenar.

Reporter: Ne puteţi preciza, la acest moment, ştiind vârstele înaintate ale torţionarilor identificaţi de dumneavoastră, dacă mai sunt toţi în viaţă?

Andrei Moraru: Ştim sigur că toate persoanele identificate, care fac parte din această listă, au vârste cuprinse în 81 şi 99 de ani, toate sunt în viaţă, trăiesc pe teritoriul României, suntem în posesia tuturor datelor de identificare.

Reporter: Ce măsuri legislative credeţi că pot fi luate?

Andrei Moraru: Suntem deja în discuţii pentru elaborarea unui act normativ, care să vizeze în mod clar nu doar sancţionarea crimelor comunismului, dar cu precădere definirea crimelor comunismului.

Reporter: De ce după 23 de ani România se află abia la primul caz de cercetare?

Andrei Moraru: Ne aflăm în această situaţie pentru că, după cum ştiţi, a existat un context politic nefavorabil la începutul anilor '90, după care lucrurile au stagnat, este evident, din punctul meu de vedere, că există o diferenţă de abordare între fosta conducere a Parchetului General şi actuala conducere a Parchetului General.

Reporter: De ce e important recursul la memorie?

Andrei Moraru: Într-o societate democratică, acest gen de acţiuni are un rol catalizator şi este o bornă în a face diferenţa între un sistem democratic, un stat de drept şi un regim totalitar.